Valeriu Tomescu (38 de ani), lăsat pe dinafară de Federaţia Română de Atletism, a ales să pună în aplicare metodele de antrenament care au dus la câştigarea unei medalii olimpice de aur la maraton, obţinută alături de fosta soţie Constantina Diţă, în 2008, pregătind sportivi amatori, alergători care doresc să-şi depăşească limitele şi să stabilească noi recorduri personale.

Cum la FRA nu a găsit uşi deschise, Tomescu a devenit antrenor de alergători la un club de fitness, laPescariu Sports&Spa . “Sunt un artist. Am coborât din zona Elite, profesionişti, şi adaptez la cei care fac sport recreaţional. Folosesc analize medicale, măsurători fiziologice, date despre anumite enzime, anumiţi markeri, în urmă cărora elimin nişte condiţii nepotrivite pentru cel pe care îl antrenez. Evaluez, recomand. Calitatea pe care o ofer, de top, este demonstrată şi sustenabilă”, explică antrenorul de maraton care lucrează deja cu cinci alergători amatori, încă şase fiind aproape de a intra în programul de pregătire. “La Pescariu am ajuns alegând oferta mai bună. Şi nu mă refer aici la bani ci la modul cum pot comunica cu managementul şi cu marketingul. Am avut o discuţie cu Pescariu, are viziune şi ne potrivim ca stil. Oferta pe care am propus-o este exclusivistă dar în acelaşi timp şi elastică. Există posibilitatea de a face un grup de elită, lucru dorit şi de conducere. Să fim înţeleşi, dacă apare un atlet care merită, antrenez şi gratis”, continuă Tomescu.

Primul “amator”, recomandat de Gyongyossy

Vali Tomescu nu este la prima experienţă când antrenează sportivi amatori. Acum doi ani, soţul actualei ministru a Tineretului şi Sportului, Gabi Szabo, fostul antrenor Szolt Gyongyossy, i-a prezentat un băiat, Stelian Largă, care dorea să “taie” din timpul de alergare la maraton (reuşise singur 3.30.00). “M-a invitat acasă la el, mi-a arătat încălţămintea şi când am văzut ce investiţii făcuse mi-am dat seama că este pasionat. Ce fac acum o consider un altfel de performanţă. Să ieşi din zona de confort, să antrenezi un om, să-i spunem obişnuit, şi să adaptezi la el principiile pregătirii de performanţă. Este şi o chestie de psihic. Scopul e să te descoperi pe tine şi puterea interioară pe care o ai”, povesteşte Tomescu.

Vali Tomescu, alături de Constantina Diță și de Lidia Șimon // fotografii: arhivă personală

Vali Tomescu, alături de Constantina Diță și de Lidia Șimon // fotografii: arhivă personală

La FRA este degringoladă

“M-a chemat pământul, dar nu regret că m-am întors în ţară. În America am avut o experienţă grozavă, am dublă cetăţenie, dar a trebuit să revin”, povesteşte Tomescu care, după ce a părăsit China, unde era antrenorul fondiştilor, a ales România şi nu SUA, acolo unde putea avea un job “călduţ” la universitate. “Au fost mici discuţii cu FRA că să fiu antrenor. Se tot zice că le-am cerut un salariu imens. Au fost numai speculaţii, nici măcar nu am ajuns să discutăm de bani. La FRA este o degringoladă imensă. Nu o spun cu răutate, ci cu dezamăgire. Era simplu să adaptezi organizarea cu realitatea din piaţă, să investeşti în resursă umană pe contracte transparente”, a spus fostul soţ al Constantinei Diţă.

“Cred că primul pas care trebuie făcut de FRA este să se speculeze probele cu tradiţie sau cele noi, care prind şi la marea masă a publicului: maratonul, semi-maratonul şi alergarea montană. Să se facă o grupă de fond, care poate funcţiona chiar ca stat în stat în cadrul federaţiei”, a adăugat Tomescu.

Antrenorii, problema sportivilor?

Fondul românesc este într-un vizibil declin, dacă comparăm cu perioada când Constantina Diţă sau Lidia Șimon aduceau României medalii olimpice. Una dintre cauze pare a fi imposibilitatea antrenorilor de a înţelege că pot duce un sportiv doar până la un anumit nivel şi nu mai departe. “A fost o generaţie de aur a fondului modern: Diţă, Talpoş, Olaru, Șimon, Negură, Cătună. Avem juniori şi tineri acum dar nu înţeleg cum nu se poate alege dintr-o generaţie unul bun la seniori. Trebuie să se înţeleagă că unii sunt antrenori buni la juniori, alţii la copii, alţii la seniori şi alţii la elite. Trebuie să ştii la ce eşti bun”, explică antrenorul care aducea prima medalie de aur olimpică la maraton atletismului românesc.

Constantina Dita și Vali Tomescu

Constantina Dita și Vali Tomescu

“Diţă, o olteancă rea”

Vali Tomescu vorbeşte cu efervescenţă de perioada în care a antrenat-o pe campioana olimpică de la Beijing, Constantina Diţă, chiar dacă divorţul a lăsat urme. “O despărţire o consider cel mai grozav faliment din viaţa cuiva. Chiar dacă am divorţat înainte de Jocurile Olimpice, am rămas împreună ca antrenor şi atlet. În 2008, ceilalţi antrenori au greşit mai mult ca mine. Constantina m-a luat pe mine antrenor şi nu eu pe ea. Alerga atunci undeva la 2.35.00 – 2.36.00 şi am dus-o la record naţional şi la medalii olimpice şi mondiale. Este o olteancă rea, puternică. (râde) Acea răutate în sensul bun al cuvântului. Şi, în plus, mai avea o motivaţie foarte puternică acasă, pe Rafael. Altfel tragi când ştii că ai un copil de crescut”, ne-a spus Tomescu.

În 2006 a atacat recordul lumii

Valeriu Tomescu a povestit şi un episod mai puţin cunoscut din cariera impunătoare a Constantinei Diţă: o cursă de maraton de la Chicago, acolo unde în 2004 terminase pe primul loc, iar în 2005 pe locul doi dar cu nou record naţional (2.21.30). În 2006 a vrut mai mult. Chiar recordul lumii, deţinut de englezoaica Paula Redcliffe (2.15.25, făcut în 2003). “Nu a ascultat absolut nimic din strategia pe care o pusesem la punct. Nimic! Nu s-a gândit la bani, premiul era frumuşel. A plecat ca din puşcă dar a terminat foarte greu. A venit pe cinci. De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, doar o singură dată m-a ascultat în totalitate, la Beijing (râde)”, povesteşte Tomescu despre Diţă care a terminat în 2006 cu 2.24.25. “Sunt sincer. Am avut noroc de un atlet fenomenal. Că nu eu am descoperit-o pe Constantina, nu eu am format-o. Nu aveam cum să conving că sunt o capacitate, decât venind cu altceva. Şi asta se cheamă biochimie. Am avut o mare şansă să lucrez la universitate în SUA, cu laborator, cu testări. Apoi China, Japonia. Fiecare loc a însemnat o nouă experienţă, o nouă lecţie. Am avut şi posibilitatea să verific, să lucrez, ce am învăţat”, a conchis Tomescu.

Vali Tomescu, la muncă

Vali Tomescu, la muncă

Andreica trebuie pus pe piedestal

Vali Tomescu nu înţelege de ce Cătălin Andreica, recordmanul României la maraton, cel mai rapid român al probei, care a alergat 2.12.30 în 1978, nu este “folosit”. “Ar trebui pus pe piedestal, unde îi e locul, nu marginalizat. Trebuie să i se acorde respectul cuvenit. Ar trebui să ştim cum s-a pregătit, să vedem dacă mai are caietele de antrenament. Trebuie stat de vorba cu el să vedem ce şi cum”, a spus fostul antrenor al Constantinei Diţă.

Dopingul nu dispare niciodată

Vali Tomescu nu este optimist în ce priveşte evoluţia dopajului şi a luptei anti-doping: “Nu o să dispară niciodată. N-ai nici cum să-l laşi la liber, e că şi cum ai lasă la liber cocaina. A existat şi va exista mereu. Din păcate antrenorii nu ştiu să-şi protejeze sportivii. Dai tot felul de pastile, de suplimente şi te trezeşti cu cine ştie ce metaboliți”.