Este normal ca Federația Română de Atletism să decidă un lot care reprezintă România la Campionatele Mondiale de Ultramaraton Montan numai pe baza unor cv-uri trimise de unii sportivi?

Dacă la băieți 8 ultramaratoniști și-au depus candidatura și alegerea va fi destul de greu de realizat, la fete, doar 3 sportive vor fi luate în calcul. Merită toate să fie în echipa României? Dacă prima atletă, în ordinea prezentării FRA, Cristina Constantin, îndeplinește cele două criterii specifice principale, iar cea de-a doua, Cristina Cecan, a fost sub 13 ore la Via Maria Theresia, un ultra care poate fi luat ca referință pentru primul criteriu, nu același lucru se poate spune și despre Ioana Maria Sabo, părând că participarea ei urmează a fi decisă doar pentru că alte sportive nu și-au depus cv-urile (de exemplu, Viorica Henry, una dintre cele mai bune ultramaratoniste din România conform Romanian Running Awards. Vezi o selecție a rezultatelor celor mai buni ultramaratoniști români pe – LINK).

CV-uri depuse (în ordinea prezentată de FRA)

BĂRBAȚI:

  • Andrei Țale
  • Andrei Gabriel Preda
  • Adrian Irimiea
  • Robert Hajnal
  • Radu Milea
  • Raul Octavian Butaci
  • Silviu Constantin Bălan
  • Dan Ionuț Gălițeanu

FEMEI:

  • Ana Cristina Constantin
  • Cristina Cecan
  • Ioana Maria Sabo

Care sunt cele două criterii de selecție specifice principale și cel de-al treilea, care se ”activează” când primele două nu sunt atinse.

  1. Să fi participat în ultimii 2 ani la o cursă cu un traseu asemănător celui pe care se desfășoară CM (85km, +4.900m), competiție pe care să o fi finalizat în maxim 12 ore la bărbați și maxim 14 ore la femei;
  2. Să apară în clasamentul Ultra-Trail World Tour cu un punctaj care să-l/s-o situeze în primele 75 de poziții;
  3. Dacă primele 2 criterii nu sunt îndeplinite, se analizează rezultatele din ultimii 2 ani avute în cursele cuprinse între 60 și 110 kilometri.

De exemplu, dacă Viorica Mălai (Henry) a reușit să termine în 2017 Via Maria Theresia, o cursă, așa cum spune chiar Diana Amza, cu un profil asemănător cu ce se va găsi la CM, mai repede de 12 ore, deci ar întruni fără probleme primul criteriu specific impus de FRA, Ioana Maria Sabo, a participat în 2017, din datele găsite pe i-tra.org, la o singură competiție care poate fi luată în calcul conform criteriului 3, și anume ultramaratonul Ciucaș, terminat în 19 ore și 19 minute (101km, +4650m).

”Nu s-a luat o hotărâre definitivă, s-a discutat, s-a analizat, se aduc argumente. Când vom primi de la subcomisia de ultra propunerile, acestea vor fi înaintate Consiliului Federal și acolo se va decide. Săptămâna viitoare vom ști totul. O să vedem dacă lotul e prea mare, e vorba și de costuri. Vrem să facem o echipă, să trimitem niște oameni, de fapt, ideea este că vrem să avem un început în această disciplină. Va fi o decizie care să țină cont de sportivi, de posibilitățile financiare ale federației, și vrem să fie cât se poate de apropiată de adevăr. CV-urile au fost depuse ca urmare a criteriilor, sunt niște criterii și asta este. Pe baza lor s-au depus niște solicitări, trebuie știut că la nivelul FRA aceasta este o piață nu foarte bine cunoscută”, a declarat pentru 4run.ro, Florin Florea, președintele FRA. ”Vrem să dezvoltăm această ramură, e primul an în care facem asta, vrem să trimitem un lot, nu știu în acest moment câți, ține și de bani și de criteriile care sunt îndeplinite de sportivi, dar oricum începând de la anul activitatea asta va fi și mai dezvoltată mai ales că o să avem și Campionat Național și, ca o paranteză, suntem în discuții și pentru un CN de 100 de kilometri, pe șosea. Și în plus, de la anul, vom face criterii și mai bune și mai multe și vom da posibilități și mai mari sportivilor să aibă o zonă de control și monitorizare. Diana Amza știe mult mai multe despre chestia asta”, a adăugat Florea. (foto: 4run.ro & fra.ro)

Diana Amza, organizatorul S24H și coordonatorul comisiei de organizare a Campionatului European de 24H (26-27 mai, Timișoara), este președintele sub-comisiei de Ultra-Atletism din cadrul Federației Române de Atletism, o sub-comisie inclusă în comisia care se ocupă de probele din afara pistei (cros, marș, alergare șosea, maraton, alergare montană, ultra-atletism) al cărei președinte este Ion Bură.

Diana Amza4run.ro: S-a luat o hotărâre în ce privește lotul României care va participa la Campionatul Mondial de Ultra de la Penyagolosa, Spania, 12 mai? Merg și fete și băieți?

  • Diana Amza: Nu, nu s-a decis nimic, se va hotărî pe 2 aprilie. În ce privește echipele, nu pot să-ți zic nimic pentru că decizia finală nu-mi aparține. Pot să spun doar că discuțiile au început.

Se vine și cu propuneri din partea FRA sau se va decide doar ținând cont de cv-urile care au ajuns în strada Primon Nebiolo până la 15 martie, data limită?

  • În perioada în care erau deschise candidaturile și în care am îndemnat sportivii să ne spună dacă doresc să reprezinte România, s-au purtat discuții și cu antrenori și cu sportivi, direct, adică propuneri au venit din multe părți dar vor fi luați în considerare cei care efectiv și-au depus în mod oficial intenția, în scris.

Cred că rolul Federației Române de Atletism este de a ”reprezenta” performanța și sportivii care fac performanță și atunci ar fi trebuit să se cunoască care sunt cei mai buni ultra-atleți montani. S-a discutat cu toți, mă refer la cei mai buni, să spunem cu primii 20?

  • S-a vorbit cu cei care și-au manifestat și ei interesul în direcția asta. Eu pot să-ți răspund din punctul meu de vedere, pentru că cine din federație a mai vorbit cu cine, nu pot să știu, nu pot să răspund pentru alții. Eu pot să spun că am vorbit cu destui sportivi, cu destui antrenori, cunosc cv-urile care au fost depuse, cine și-a manifestat intenția de a reprezenta România.

La feminin s-au depus doar trei cv-uri. Se mai poate schimba ceva pe parcurs până la definitivarea lotului, să fie luate în calcul, dacă se va face echipă de fete, și alte nume, astfel încât România să fie reprezentată de cele mai bune sportive pe care le are la ora actuală?

  • Eu zic că nu, dar asta, iară, nu este o decizie care îmi aparține. Eu zic că nu, până la urmă o instituție, ca să poată avea credibilitate, integritate și transparență, ar trebui să se țină de termene, de ceea ce a declarat public. Ori, dacă mai băgăm alte dosare după ce s-a trecut de termenele stabilite, din punctul meu de vedere nu e în regulă.

Nu ar trebui ținut cont totuși că de fapt totul s-a făcut pentru ca la Campionatele Mondiale să ajungă cei mai buni? Dacă există oameni mai buni decât cei 11 care și-au depus cv-urile, nu ar fi normal ca aceeia să reprezinte România?

  • În ecuația asta contează foarte mult să și-ți dorești să reprezinți România, nu numai la nivel verbal. Nu putem să forțăm sportivi care nu și-au manifestat intenția de a face parte din lot. De exemplu, și la Europenele de 24H mai sunt atleți care au baremul dar care nu vor participa le concurs. Acum, din cei care vor, cu siguranță se vor selecta cei mai buni, repet, din cei care vor. Intră însă și în responsabilitatea alergătorilor să facă acțiuni în direcția asta.

Totuși, FRA, când e vorba de competiții de pistă, de șosea, de alergare montană, de cros, nu cere cv-uri pentru a vedea cine vrea să alerge și apoi, în funcție de ce primește, alege reprezentanții.

  • Există o comisie care analizează performanțele atleților de ultra, dar în același timp și atletul trebuie să dorească să reprezinte România. Aceste lucruri sunt împreună, nu se exclud una pe cealaltă.

 Dar trebuie să și știe că are loc o selecție, de ce are loc etc.

  • Eu întreb, totuși, e responsabilitatea cui să știe, nu este responsabilitatea atleților să știe? Eu când vreau să-mi înscriu fetița la școală nu este responsabilitatea mea să știu că trebuie să depun un dosar până la o anumită dată pentru ca altfel rămâne neînscrisă?

Ancuța Bobocel sau Roxana Bârcă sau Nicolae Soare nu au depus un dosar înainte, un cv, pentru a intra într-o selecție pentru Mondialele de Semimaraton.

  • Acolo nu s-a mers pe formatul de criterii cum se merge acum pe latura de ultra. Acolo au o altă formulă de organizare față de asta a noastră de la ultra.

Cu toate astea, primul criteriu specific de selecție, este de fapt un barem, deci asemănător cu sistemul de la alegerea loturilor de pistă și de șosea, 12 ore pentru băieți, 14 ore pentru fete, la o cursă cu distanță și profil asemănătoare cu cel de la Campionatul Mondial. E greu de făcut asta, de văzut…

  • Nu e greu, pentru că la Mondiale e timp limită de 15 ore, nu poți să trimiți acolo pe cineva care îți iese ultimul.

Nu mă refeream la asta, ci la faptul că e greu de găsit un profil care să se asemene și pe care mulți să-l fi ”alergat”.

  • Avem în țară o cursă extrem de asemănătoare, Via Maria Theresia (n.r. – 81km, +4.100m). Avem.

Dar dacă au participat la o cursă de 100 km sau mai mare, atunci trebuie făcute anumite calcule…

  • Da, comisia face aceste calcule, tocmai din această cauză este și criteriul specific numărul 3, unde oamenii care nu au fost la curse asemănătoare ca profil cu cea de la CM să poată spună că au alergat 100 km acolo, 100 de km dincolo.

Sunt cunoscute informații despre sportivi, dacă au fost accidentați pe timpul iernii, dacă s-au antrenat de ajuns? Pentru că degeaba ai fost cel mai bun în 2017, dacă în 2018 ai toate șansele ca din cauza acestor probleme să nu mai fii la fel de bun.

  • Da, așa este, și da, se știe.

Ion Bură încearcă introducerea propriei sportive în lotul de alergare montană de lungă distanță

Nu este pentru prima oară când Ion Bură, antrenor la Pandurii Târgu Jiu, folosindu-se de funcția pe care o deține în cadrul FRA, acum fiind președintele comisiei care se ocupă de probele din afara pistei (cros, marș, alergare șosea, maraton, alergare montană, ultra-atletism), își ”împinge” în loturile care reprezintă România la competiții proprii sportivi. Cu ocazia ultimelor întruniri din cadrul comisiilor FRA s-a discutat, și aproape s-a și hotărât, ca din lotul feminin de alergare montană de lungă distanță ce va participa în iunie la Campionatul Mondial să facă parte și talentata Andreea Pîșcu. Asta chiar dacă, olteanca a alergat în sezonul de iarnă pe pistă, atât 1.500 de metri cât și 3.000 de metri, iar apoi, în martie, a făcut parte din lotul tricolor de la Campionatul Mondial de Semimaraton, acolo unde, cu 1.18.17, a terminat cursa pe locul 90. Pîșcu s-ar alătura astfel celor trei fete care au punctat pentru medalia de bronz pe echipe la ediția trecută a Campionatului Mondial de Alergare Montană Lungă Distanță, Denisa Dragomir, Ingrid Mutter și Iulia Găinariu.

Citiți în linkul de mai jos cum Ion Bură a inclus în echipa de alergare montană a propriului club, în 2015, o săritoare în înălțime, doar pentru a nu da posibilitatea altei sportive, din același club, dar pregătită de altcineva, să participe. Adina Amzucu a reușit până la urmă să scape de Pandurii Tg. Jiu, să se transfere, a ajuns la Steaua, iar în această iarnă, 2018, a terminat pe locul 3, la senioare, proba de săritura în înălțime de la CN de Sală.

Săritori în înălțime au fugit finala CN de Alergare Montană