Suhardul, locul brăzdat de tranșee, gropi de obuze, cazemate, este situat în zona nordică a Carpaților Orientali, pe o linie de 35 de kilometri, cu orientare de la nord-vest la sud-est, de la Vatra Dornei, în sud, la Pasul Rotunda, în nord.

În cadrul Suhardului se conturează trei masive bine individualizate, de la nord la sud: Omu (1932 m), Fărăoane (1715 m) și Oușoru (1639 m). În partea de nord sunt și cele mai mari înălțimi, iar relieful este masiv, cu aspecte greoaie, cu spinări rotunjite ale vârfurilor și culmilor care se desprind din Vârful Omului (Omu). Accesul pe munte se poate face dinspre Vatra Dornei, Iacobeni, Ciocănești, Botoș, spre zona mai puțin înaltă, sau dinspre Cârlibaba și Pasul Rotunda (1271 de metri), spre Vârful Omu – 1932 de metri.

Aproape de vârful Omu, munții Suhard

Aproape de vârful Omu, munții Suhard

Culmea principală, de la Pasul Rotunda la Vatra Dornei, marcată bine cu bandă roșie, constituie și cea mai importantă zonă de interes turistic – aspect sinuos, vârfuri pe alocuri cu o vădită notă de sălbăticie, pajiști tipice etajului subalpin – și se poate parcurge în 2 zile. Din cauza lipsei cabanelor, se recomandă folosirea cortului sau se poate încerca cazarea la ciobani. Față de traseul de creastă, potecile secundare, de acces, nu sunt foarte bine marcate necesitând o atenție mai mare la orientare. Culmea Suhardului este ”mutilată” de vestigii militare din al doilea război mondial, complexe lucrări de fortificații efectuate inițial încă din primul război mondial de armata austro-ungară – tranșee, puncte de comandă, ”cuiburi” de mitralieră, buncăre. Aceste rămășițe care stau mărturie aprigelor desfășurări de forțe și aduc aminte de zecile de mii de morți, în mare parte români, din timpul ultimei conflagrații mondiale, aparțin de linia de apărare Arpad (Arpad Vonal, în maghiară). Inițiatorul construcțiilor, aflăm de la Nicolae Bădescu (aici), a fost colonelul hortyst Teofil Harosy, inginer al armatei maghiare. Construcțiile au fost realizate în mare parte de români și evrei din zona anexată (Transilvania), concentrați în detașamente de muncă forțată (munkaszolgalat, în maghiară), care au fost folosiți ca adevărați sclavi și au lucrat în condiții inumane. Muncitorii unguri, aduși în special din Csongrad și Bekes, erau plătiți foarte bine.

Pasul Rotunda – Vârful Omu – Pasul Rotunda, aproximativ 20 de kilometri

qr_code_suhard_omuTraseul de la casele din pasul Rotunda (face legătura între văile Someșului Mare și Bistriței Aurii) până pe Vârful Omu, cel mai înalt din Suhard, se poate face și cu o mașină de teren, autoturismul putând fi parcat în buza vârfului. La pas, traseul marcat urmărește unul din zecile de drumuri de mașină care brăzdează culmea. Marcajul, bandă roșie, dispare la un moment dat, din cauza unei ruperi a versantului care a și distrus o mare parte din vechiul ”forestier”, dar se poate alege orice potecă, la deal. Zona de sub vârful Omu este mai accidentată, plină de jneapăn și ienupăr, iar pe vârf, lângă vechiul semn care marchează cea mai înaltă altitudine din Suhard, apare și o cruce de câțiva metri înălțime. Tot traseul, inclusiv vârful, este plin de tranșee, ”cuiburi” de mitralieră, foste buncăre, din primul și mai ales din al doilea război mondial.

Pentru a pleca din pasul Rotunda spre vârful Omu, trebuie parcurs drumul dinspre Valea Mare, ultimul sat pe valea Someșului Mare, sau dinspre Cârlibaba. Deși marcat ca drum național, șoseaua nu este asfaltată și necesită nervi de oțel, putând totuși fi trecută cu viteză redusă de orice tip de autoturism. Un loc de cazare primitor în satul Valea Mare este pensiunea Someșană. Gazda, Leontin, primește oaspeții cu o sticlă de palincă, cu șemineul plin de lemne și cu mâncăruri bine gătite și îndestulătoare. Și, mai mult, alergător fiind, poate recomanda numeroase trasee prin pădurile din zonă, din munții Bârgăului, Suhardului sau Rodnei. Detalii, pe site-ul pensiuneasomesana.ro