Semifondiștii și maratonul. La prima vedere, nicio legătură! Ce să caute atleți care aleargă 800 de metri, 1.500 de metri, uneori și 3.000 de metri, la un maraton? Proba de ștafetă cât sunt încă atleți, iar după retragere, traseul cel lung!

La prima vedere, atleții care aleargă semifond, au antrenamente mai scurte decât maratoniștii, dar în aceleași timp mult mai intense. În mare parte e adevărat, chiar dacă în trecut, până acum 10-20 de ani, distanța pe care aceștia o acumulau într-o săptămână depășea 200 de kilometri, ceea ce reprezintă un volum fantastic. Povestește Petru Drăgoescu, sportivul care încă deține, de 33 de ani, recordurile României la 800 de metri, atât în aer liber (1.45:41) cât și în sală (1.47:21): ”Făceam dimineața antrenamentul de înviorare care avea și 6 km alergare. Apoi, la 10.30, antrenamentul principal, ieșea o distanță totală de 12-14 km. Iar seara, încă 10 km. Joia și duminica făceam doar două antrenamente, dar seara alergam 16-24 de kilometri. Nu fugeam repede, era o alergare de ventilare a organismului, de eliminare a toxinelor, dar totuși se simțea”.

Majoritatea semifondiștilor nu au făcut curse de maraton atât timp cât erau în activitate, lucru absolut normal, dar au participat la semimaratoane sau curse puțin mai lungi, distanță accesibilă. Unul dintre ei, Ovidiu Olteanu cel mai rapid alergător român pe 3.000 de metri (deține recordul României al acestei probe în sală, 7.48:47) și al doilea cel mai rapid român pe 5.000 de metri, alerga foarte bine și cursele de peste 20 de kilometri. ”Eu în perioada de pregătire făceam cam 150 de km pe săptămână, iar în perioada cu intensitate mai mare pe la 110 km. Îmi aduc aminte de o cursă de 23 de kilometri pe care am terminat-o în 69.50. Asta înseamnă un semimaraton destul de bine, nu? În jur de 64 de minute!”, ne-a spus Ovidiu Olteanu, acum rezident în SUA.

Dar nu toți semifondiștii se simțeau bine pe distanțe lungi, nici la antrenamente când se făceau bucăți/intervale lungi, nici la curse de semimaraton, pe care, așa cum am spus mai sus, toți erau ”obligați” să le alerge. ”Am fost trimiși la câteva curse în Franța. N-a fost bine deloc pentru mine. E și normal, eram neantrenat pentru distanța asta, mi-a ieșit undeva pe la 1.15.00. Nu mi-a plăcut deloc. Nu ritmul era problema, că nu era așa repede, dar distanța, da. Venea kilometru după kilometru, parcă nu se mai termina niciodată”, explica Alexandru Vasile (foto, dreapta), cel care deține recordul național la 1.500 de metri în aer liber (3.34:13), singurul român care a alergat această distanță mai tare de 3 minute și 35 de secunde.

În afară de cursele de semimaraton, semifondiștii iau contact cu lumea marelui fond la ștafetele organizate în cadrul evenimentelor la care ”main event”este maratonul, așa cum este și Maratonul București. Uneori cei patru componenți ai echipelor au de acoperit o distanță aproximativ egală, alteori, cum e în 2018, se fuge 10 km, 10 km, 13 km, respectiv 9.2 km. Echipele care de cele mai multe ori au și semifondiști în componență termină de obicei pe podium. Dintr-una din aceste ștafete a făcut parte și Ionuț Zăizan, cel mai rapid român pe distanța unei mile (3.57:73) și deținătorul recordului național la 1.500 de metri în sală (3.40:30). ”Acum mai alerg doar pentru întreținere, trebuie să mai dau câteva kilograme jos și apoi o să încerc să particip și la cursele de veterani. Și vreau să alerg și un maraton că trebuie să faci și asta în viață”, spune Zăizan, acum polițist în Bacău și antrenor voluntar la unul din cluburile de atletism din localitate.