Federația Internațională de Ciclism a confirmat primul caz demonstrat de dopaj mecanic. Mai exact, au găsit un motoraș într-o bicicletă la Campionatul Mondial de Ciclocross, motoraș care ajuta ciclista, pentru că e vorbă de o fată de 19 ani – Femke Van den Driessche, să înainteze mai repede. Credeți că maratoniștii se pot ”dopa mecanic”? Adică pot înșela organizatorii folosind mijloace motorizate pentru a se deplasa mai repede? 🙂 Răspunsul este da, pot!

universiadaGheorghe Buruiană, un maratonist român foarte bun dacă este să ne luăm după cel mai bun timp al său pe 42,195 km, 2.17.55, timp realizat în 1978, a recidivat și a mai realizat o ”performanță”, o medalie de bronz la Universiada din 1981, competiție organizată la București. După ce presa occidentală a luat foc, acuzându-l pe atletul român că a reușit să se claseze pe locul trei după ce a fost transportat zeci de kilometri cu mașina, deci cu ajutorul unui motor 🙂 , incidentul a fost relatat, după 1989, și în România. Scriitorul Radu Paraschivescu a redat povestea ”bronzului dopat mecanic” în volumul ”Fanionul roșu” (2005): “Buruiană trebuia să alerge astfel încât, la un moment dat, să rămână singur. Într-o zonă cu pomi mulţi şi oameni puţini, urma să fie preluat de una dintre maşinile care însoţeau grupurile de alergători”. Buruiană, fost primar al comunei gălăţene Rediu, ar fi fost debarcat înainte de finiş şi a terminat pe locul 3 (2:24.45). După apariţia cărţii, Buruiană, campion balcanic în 1982, l-a dat în judecată pe autor, dar a pierdut procesul! La Universiada din 1981, România a ocupat locul doi în clasamentul pe medalii (67, după Rusia cu 109 și înaintea SUA care a adunat 56), câștigând 30 de ”aur”, 17 de ”argint” și 20 de ”bronz”. La atletism, a terminat pe locul 5, cu 15 medalii.

Cum a fost relatat finișul de la maraton

m1_55Reputatul cronicar Ioan Chirilă relata, conform gsp.ro, cursa maratoniștilor de la Universiadă astfel: “Sosesc maratoniștii… Nu-i cunoaște nimeni. Nici crainicul, care mai mult deduce după ultimele relatari prin radio. Îi așteaptă saltele pneumatice, echipe sanitare, paturi… Stadionul aplaudă. Câștigă alergătorul sovietic Kovalciuc. Se înclină imediat după potou, în pragul leșinului, dar se ridică imediat. Refuză pătura care vrea să-i apere caloriile rămase. Sosește americanul Wills. Înalt. Pasul lung. Nu refuză pătura. E epuizat. Se plimbă îndelung pe gazon, susținut de un bărbat, ca în curtea unui spital. Sosește și Gheorghe Buruiană. Se uită amenințător la omul cu pătura. Apoi are un moment de ezitare. Omul cu pătura simte. Dar Buruiană, văzându-l, fuge de el și pornește în alergare, salutând peluza care îl aplaudă”.

Fred Lorz

Fred Lorz

 

Primul caz de ”dopaj mecanic” la maraton, în 1904

Primul caz cunoscut de maratonist care s-a ajutat de o mașină pentru a parcurge o parte din distanța de 42,195 de kilometri este cel al lui Fred Lorz, pentru câteva ore câștigătorul maratonului olimpic din 1904. Lorz a renunțat la cursă la kilometrul 15 și a luat o mașină înapoi spre stadion. Autoturismul a avut o problemă mecanică astfel că maratonistul a reluat alergarea, era deja la kilometrul 30, și a trecut primul linia de sosire. A fost aproape să fie urcat pe podium, dar când a fost deconspirat, a declarat că a făcut o glumă. Inițial i s-a mai interzis să participe la curse dar, după un an, i s-a retras sancțiunea.

Cazuri de ”dopaj mecanic”, în alte sporturi

Ziarul francez Liberation a prezentat și alte cazuri de ”dopaj mecanic”, mai exact dopaj tehnic, decât cele din ciclism, sportivii ajutându-se de mijloace tehnice pentru a avea un avans în fața adversarilor. Cel mai interesant este cel de la Jocurile Olimpice de la Montreal, în 1976, când căpitanul echipei ruse de pentatlon, Boris Onischenko, a introdus un întrerupător în costumul de scrimă care îi permitea să oprească lampa care în mod normal se aprinde când adversarul punctează. (fotografie: liberation.fr, DR)