Fostul atlet din Valea Jiului deține atât recordul național în sală cât și în aer liber, mai mult, dintre cele mai bune 10 performanțe ”tricolore” pe 800 de metri, primele șapte sunt ale lui. Au trecut 33 de ani și nimeni din România nu a alergat mai repede ca Petru Drăgoescu.

Petru Drăgoescu (56 de ani) a făcut inginerie minieră la facultate, acum lucrează în domeniu, este director la Societatea Națională Închideri Mine, a fost conducător de fotbal, chiar și reprezentant al Jiului Petroșani la Federația Română de Fotbal și la Liga Profesionistă de Fotbal, este și politician, înregimentat la PNL. Dar, mai important decât toate, a fost atlet de talie mondială și deține și acum, după 33 de ani, recordurile naționale ale României la 800 de metri, atât în sală (1.47:21) cât și în aer liber (1.45:41).

Drăgoescu povestește fluent pașii pe care i-a urmat pentru a ajunge de la un copil căruia i s-a refuzat accesul în atletism până la un sportiv de speriat în semifond. Știe timpii pe care i-a făcut în cursele importante, la sutimi de secundă, parcă ar citi după o foaie. ”Normal că îmi aduc aminte fiecare rezultat! Asta a fost și este viața mea. La probele astea trebuie știut timpul exact, pentru că la sutime se fac departajările”, explică fostul sportiv.

Drăgoescu a început atletismul după ce și-a făcut piciorul praf, pe când era la schi, în 1976. S-a prins de un buștean și din cauza asta a avut ruptură de ligamente, de meniscuri și a necesitat 3 operații. Îi era greu să se gândească inițial că va mai putea merge cum trebuie, dar doctorul i-a recomandat să alerge pentru a reface structura musculară de la piciorul afectat. Încercase înainte de acest eveniment să ajungă l-a atletism, dar fusese refuzat.

Sunt 33 de ani de la recorduri, au trecut 5 generații, e grav că nu mi s-au bătut recordurile. Și nu pentru că aș fi fost eu un super talent. Trebuie multă muncă, imense sacrificii. Doar Floroiu are recorduri mai vechi ca mine, el e coiotul de stepă.

”În 1979, am câștigat crosul din Petroșani și am fost chemat să fac atletism. Așa am început, m-am dus la antrenamente, iar după câteva săptămâni i-am și spus antrenorului că mă refuzase inițial cu câțiva ani înainte. În 1980, în primăvară a venit și primul concurs, CN juniori, am scos 2.01.00 la 800 m. În toamnă, am participat la Cupa României, diviza B, 1.56.02, la Poiana Brașov. În 1981, la CN de juniori și tineret, am fost primul la categoria mea de vârstă și locul doi la tineret, 1.51.11”, își amintește fostul atlet de la Steaua.

A făcut record la 1.500 m fără un pantof în picioare

În 1984, era în lotul olimpic, dar nu a mai participat la competiția din Los Angeles din cauza unei accidentări la piciorul stâng. A venit însă anul 1985, în care a ”explodat”. În ianuarie, lua parte la finala de 800 de metri din cadrul CM de sală. Locul 4, cu 1.48:38: ”Am condus cursa 798 de metri! Am pierdut toate medaliile în ultimii 2 metri”. În martie, a venit participarea la CE de sală. A trecut lejer de serii, a câștigat semifinalele cu recordul național care dăinuie și azi, 1.47:21, iar în finală a cedat greu medalia de aur, sosind al doilea după Rob Harrison, în 1.49:38. Recordul la 800 m în aer liber, 1.45:41, l-a realizat la Universiadă, acolo unde a terminat pe locul 4.

Pentru 29 de ani, Drăgoescu a deținut și recordul național la 1.500 de metri în sală, până în 2014, când a alergat mai tare Ionuț Zăizan. Cum l-a făcut? Într-o cursă la Budapesta în care a alergat fără un pantof în picioare aproape jumătate de distanță: ”Nu prea alergam 1.500 și mai mult din curiozitate am fugit. Am fost ciupit din spate la un picior și pentru 600 de metri am alergat cu stângul desculț! A ieșit totuși record, 3.41:02”. ”Minerul” și-a încheiat activitatea sportivă ”răpus”de o problemă la tendonul ahilian, la 28 de ani.Petru DrăgoescuPetru Drăgoescu: ”Alergam cam 30 de km pe zi”

Dacă vă așteptați ca un atlet care aleargă probele de semifond să nu parcurgă o distanță prea mare la antrenamente, vă înșelați. În 7 zile, recordmanul național aduna peste 200 de kilometri.

Cât de mult se alerga în anii ’80?

  • Făceam dimineața antrenamentul de înviorare care avea și 6 km alergare. Apoi, la 10.30, antrenamentul principal, ieșea o distanță totală de 12-14 km. Iar seara, încă 10 km.

Dar nu făceați 3 antrenamente pe zi, în fiecare zi, nu?

  • Joia și duminica făceam doar două, dar seara alergam 16-24 de kilometri. Nu fugeam repede, era o alergare de ventilare a organismului, de eliminare a toxinelor, dar totuși se simțea. În mare, media era la 30 de km pe zi. Iar marțea și sâmbăta, aveam și program în sala de forță.

Ce lipsea atleților în acea perioadă?

  • Probleme erau cu suprafețele pe care ne antrenam. De exemplu, pista la Poiana Brașov se transforma când ploua de ziceai că alergi pe arătură. Medicamentație nu prea aveam, doar ceva multivitamine și poliminerale. Erau probleme și cu hrana, cu mâncarea, se redusese alocația pentru sportivii de performanță. Când stăteam la București, era frig în camere de dormeam îmbrăcați și ni se blocase accesul la prize.

Petre Drăgoescu

  • Record Național, 1.45:41, 1985
  • Record Național sală, 1.47:21, Atena 1985
  • PB 1.500m sală, 3.40:38
  • PB 1.500m aer liber, 3.41:02
  • Cel mai bun loc la Campionatul Mondial Sală, locul 4 (1.48:34)
  • Cel mai bun loc la Campionat European Sală, ”argint” (1.49:38)
  • 7 recorduri naționale, 5 în sală – 4 la 800m și unul la 1.500m (3.41:02 în 1985, l-a bătut Zăizan), și 2 în aer liber la 800m
  • Din primele 10 performanțe pe 800m, 7 sunt ale lui, din care primele două, 1.45:41 și 1.45:87, restul ale lui Gheorghe Ghipu, cei doi fiind singuri români care au alergat mai repede de 1.46.00 cele 2 tururi de pistă
  • Antrenori: Ștefan Mihaly, Nicolae Păiș și Nicolae Mărășescu

Articol apărut inițial în ziarul 4run.ro OFFLINE

foto: Arhivă Personală