Cât de repede ar trebui să alergi un maraton ca să fii sigur că ești mai rapid decât timpul mediu cu care se fuge cursa de 42 de kilometri și 195 de metri?

Alergi un maraton mai bine sau mai puțin antrenat, atent la nutriție sau nu prea, cu câteva kilograme în plus sau cu greutatea ideală. Îl termini mai repede sau mai târziu, mai aproape de elită sau pe la coada clasamentului, dar totuși în limita de 6 ore impusă la majoritatea curselor de 42 de kilometri și 195 de metri. Care ar fi însă ”cronometrul” acela nici-prea-repede-nici-prea-încet pentru parcurgerea acestei distanțe?

Dacă facem o medie între timpul de record mondial (2.02.57 – Dennis Kimetto & 2.15.25 – Paula Radcliffe) și marja limită cerută de organizatori, am vorbi de 4 ore, 1 minut și 28 de secunde la băieți și 4 ore, 7 minute și 28 de secunde la fete. Dar valorile astea nu sunt cifrele corecte, pentru că sunt foarte puțini atleți care se pot duce mai repede de 2 ore și 10 minute, sau 2 ore și 30 de minute în cazul fetelor, și foarte mulți oameni care au nevoie de mai mult de 4 ore pentru a ajunge la finiș. Peste 99% din alergătorii care se așează la startul unui maraton nu se apropie de valorile profesioniștilor, deci media în care se parcurge distanța este alta, mai ”îngăduitoare”.

Ancuța Bobocel, foto: Andra PanduruAmericanii au făcut o medie în 2016, au avut în vedere datele de la mai multe curse din SUA, și le-a ieșit 4.22.07 la băieți (un pace mediu de 6.12 pe mie) și 4.47.40 la fete (un pace de 6.49 pe mie). Englezilor, analizând doar maratonul de la Londra, le-a ”dat” ceva mai tare media, normal, pentru că nu au luat în calcul și curse mici: 4.04.23, la băieți, și 4.39.27, la fete. În mare, dacă termini în sub trei ore atunci te situezi printre primii 8% dintre băieți și primele 1% dintre fete. Dacă ajungi la finiș mai repede de 4 ore, atunci ești printre primii 47% dintre alergători sau 22% dintre alergătoare. În România, dacă ne uităm la Maratonul București din 2017, se observă că au ajuns la linia de finiș 1062 de alergători, 44 dintre ei reușind să termine în mai puțin de 3 ore. Între trei ore și 4 ore au sosit 284 de concurenți, între 4 ore și 5 ore, 511 participanți, iar până în limita de 6 ore încă 223 de alergători.

Pentru foarte mulți alergători, timpul de calificare la maratonul Boston, unul dintre cele mai vechi din lume, este un vis, un vis care se atinge cu destul de multă greutate, timpul de acceptare fiind sub 3 ore pentru majoritatea dintre categoriile de vârstă (la băieți). Pentru marea majoritate însă, obiectivul este să treacă linia de finiș, în timpul limită dacă se poate. Ambele țeluri, la fel de bune! De-a lungul anilor, odată cu creșterea numărului de participanți la maraton, s-a ajuns la curse cu peste 40.000 de mii de oameni la start, a crescut și media cu care se termină această distanță, o evoluție observată peste tot în lume. În plus, pe lângă creșterea numărului de alergători, în timp, s-a observat și o mărire a valorii limitei superioare de vârstă a participanților, care în cele mai multe cazuri depășește 40 de ani. Și încă un motiv, multe din cursele mari au la start un număr destul de apropiat de bărbați și femei, un lucru uimitor dacă este să ne gândim că până în 1967 nicio femeie nu putea lua startul la o asemenea probă și că primul maraton olimpic feminin s-a disputat de abia în 1984 (Los Angeles). Femeile, în medie, au un timp de finalizare al unei curse de 42,195 km cu 30 de minute mai lung decât cel al bărbaților.

S-a făcut un studiu și la nivel mondial legat de timpul mediu de alergare al unui maraton, pe runrepeat.com. A fost calculată o medie care nu a inclus performanțele elitelor, medie realizată din 1.298.588 de rezultate! Ce înseamnă, conform acestui studiu, să alergi mai repede decât media mondială? Să fugi sub 4 ore, 13 minute și 23 de secunde dacă ești bărbat și sub 4 ore, 42 de minute și 33 de secunde dacă ești femeie (la general, media a fost de 4.21.21, cea mai rapidă țară conform acestor date fiind Spania, cu o medie de 3.55.35).