Orșova
Orșova

În Orșova, la granița cu Serbia, pe malul Dunării

Micuțul oraș care stă lipit pe granița dintre Oltenia și Banat, Orșova, pune la dispoziția vizitatorilor, pe lângă numeroasele obiective turistice, pe lângă niște peisaje fabuloase care sunt dublate de reflecțiile în Dunăre, numeroase zone de alergat, plate sau în pantă, pe asfalt sau pe pământ.

qr-code-orsovaUneori, deseori, de-a lungul falezei care ”ferește” orașul de golful Dunării, alergarea se face printre sportivii care practică canotaj sau kayak-canoe și care sunt cantonați la centrul din localitate. Pe fețele unora se observă plăcere în timp ce gâfâie pentru a termina distanța impusă de antrenori, pe ale altora ”oroarea”. Mina lor spune că ar prefera să stea toată ziua în barcă, să dea la vâsle, la rame, la padele sau să rupă pagaia, în locul celor câțiva kilometri de fugă.

Orșova este casa a peste 12.000 de persoane care locuiesc într-un oraș complet nou, construit între 1966 și 1971, pe versantul de sud al munților Almăjului. Locuitorii, români în marea lor majoritate, dar și cehi, sârbi, unguri, nemți și romi, au fost strămutați pe un nou amplasament ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I.

Orșova
Orșova

Cazanele Mari și Cazanele Mici

Cazanele reprezintă un sector din defileul Dunării la trecerea prin munții Carpați cu o lungime de aproape 8 kilometri, între văile râurilor Plavișevița și Ogradena. În unele locuri fluviul care străjuiește la sud România ajunge la o lățime de doar 230 de metri și are adâncimi maxime de 75 de metri. Cazanele Mari au o lungime de aproape 4 kilometri și este prinsă între masivele Ciucarul Mare și Veliki Strbac, iar Cazanele Mici, de aproximativ 3 kilometri, sunt poziționate între Ciucarul Mic și Mali Strbac. Cele două ”cazane” sunt despărțite de golful Dubova. Aici a fost organizată o rezervația naturală de tip mixt cu o suprafață de 215 hectare.

cazane-mari-miciStatuia Decebal

La aproximativ 18 kilometri de Orșova, în zona Cazanelor, se află chipul sculptat în stâncă al regelui dac Decebal. Este cea mai mare sculptură antropică din Europa, înaltă de 55 de metri și lată de 25 de metri. Realizarea sa a fost inspirată după cea din stânca muntelui Rushmore, SUA. A fost ideea omului de afaceri Iosif Drăgan, a costat peste 1 milion de dolari și a fost realizată de 12 sculptori-alpiniști.

Decebal
Decebal

Tabula Traiana

Este un monument ridicat de împăratul roman Traian pentru a marca marșul triumfal al trupelor romane spre Dacia și pentru a comemora victoriile din anul 105. Monumentul se află pe malul sârbesc, la ieșirea din Cazanele Mici. Tabula are o lungime de 4 metri și 1.75 metri înălțime și la construirea barajului de la Porțile de Fier a fost ridicată cu aproximativ 30 de metri pentru a nu fi acoperită de ape.

Tabula Traiana
Tabula Traiana

Ruinele cetății Tricule

Ruinele cetății Tricule (Trei Turnuri), cetate ridicată în secolul al 15-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, se pot observa în apropierea localității Svinița. Din cauza amenajării lacului de acumulare Porțile de Fier din cetate se mai pot vedea de obicei doar două turnuri al treilea apărând doar când nivelul apei este foarte scăzut.

Peștera Ponicova

Peștera din masivul Ciucaru Mare, care mai poartă numele și peștera de la Gura Apei, are o lungime de 1.666 de metri și o denivelare de aproape 60 de metri, fiind cea mai mare din Clisura Dunării. Accesul se poate face atât din dreptul drumului care trece prin cheile Ponicovei dar și de pe Dunăre, loc unde se poate ajunge cu barca.

Peștera Veterani

Poartă numele lui Veterani, aghiotantul lui Ianovici, comandantul armatei austriece cantonate la Caransebeș, cel care a refortificat peștera la sfârșitul secolului al 18-lea. Are o lungime de doar 87 de metri și accesul se poate face doar pe Dunăre, la intrare fiind amenajat un mic ponton de acostare.

cazaneStânca Babacai

Este un pinten de stâncă în apropierea localității Coronini, în strâmtoarea Pescari-Alibeg, strâmtoare care a dispărut odată cu construirea barajului de la Porțile de Fier. Există mai multe legende legate de această stâncă al cărui nume în limba turcă înseamnă ”destin fatal”. Una dintre povestiri spune că un voievod sârb și-a legat nevasta de stâncă și i-a spus ”Babo, kaji se!” (Nevastă, căiește-te!). Femeia a rămas neînduplecată în timp ce era înghițită de ape, mai mult, a rugat vântul care suflă în zonă, Coșova sau Gorniacul, să sufle și mai tare și să le aducă aminte locuitorilor din zonă că i s-a făcut o mare nedreptate.

Ruinele cetății Drencova

Din cetatea construită în secolul al 15-lea mai există acum doar niște ziduri a căror parte superioară poate fi observată în apă. Ruinele se află în dreptul localității Cozla, cetatea fiind, din 1457, proprietatea familiei Iancu de Hunnedoara. A fost atacată de mai multe ori, fiind distrusă până la urmă de turci.