Maratonul Bucuresti / foto: Andra Panduru

Maratonul în mers. Se pot parcurge cei 42,195 km în 6 ore?

Maratonul este o competiție de alergare. Mulți oameni îl fac însă alternând perioadele de fugă cu cele de ”pășit”. Se poate termina însă un maraton, majoritatea având timp limită de 6 ore, doar mergând?

Înainte de toate trebuie specificat că diferența dintre mers și alergat nu ține întotdeauna de viteză, chiar dacă se consideră că, în cele mai multe cazuri, la ”velocități” mai mari de 7 kilometri pe oră mersul se transformă în alergare, ci mai mult de cum se face locomoția. Alergarea presupune existența unei faze aeriene în care ambele picioare se află deasupra solului, pe când mersul presupune ca tot timpul un picior să fie în contact cu suprafața pe care se rulează. Alergarea a fost integrată în modul de locomoție al primilor oameni natural și folosirea acesteia la vânătoare a dus și la apariția anumitor caracteristici umane specifice cum ar fi mușchii fesieri mari, glande sudoripare abundente, articulații mari ale genunchiului, ligamentele nucale și tendonul lui Ahile. Alergarea competițională pe de altă parte a apărut în cadrul unor festivaluri religioase, cum erau Jocurile Tailtienne din Irlanda, în anul 1829 î.e.n. De asemenea, nu toți cei care parcurg o anumită distanță cu o viteză mai mare decât 7 km/h aleargă, rapiditatea deplasării depinzând și caractieristicile anatomice și fiziologice ale persoanei respective (înălțime, greutate etc) dar și de felul cum se realizează mișcarea.

Pentru mulți oameni maratonul este o cursă competitivă în care se încearcă doborârea unor recorduri personale, în care se încearcă ajungerea în cel mai scurt timp posibil la linia de finiș. Pentru alții înseamnă o cursă în care cel mai important este să se ajungă la finiș în maximul de ore pus la dispoziție de organizatori, de obicei 6. Și chiar dacă maratonul este considerat un concurs de alergare, în care lumea aleargă, nimeni nu interzice mersul pe anumite porțiuni de traseu sau chiar pe toată distanța. Sunt trei tipuri de persoane care ajung să meargă pe parcursul unui maraton. Cei care și-au dorit să alerge tot timpul dar pentru că au început prea tare sau pentru că nu s-au antrenat cum trebuie ajung să meargă pe final; cei care adoptă o strategie mers-alergare; și cei care pur și simplu își propun să meargă de la start până la finiș.

Ce viteză ar fi necesară pentru a parcurge 42 de kilometri și 195 de metri în 6 ore? 7 kilometri pe oră (7.034 km/h mai exact)! Pentru alergători, asta înseamnă 8 minute și 31 de secunde pe kilometru. Un mers, liniștit, nici prea tare nici prea încet, de plimbare, ar însemna o viteză de peste 5 kilometri la oră, chiar 6 dacă se întinde pasul. Asta înseamnă că un mers susținut, care să tindă spre un marș, ar putea duce pe oricine la finișul unui maraton doar mergând. Asta bineînțeles dacă există antrenamente care fie baza efortului prelungit de care e nevoie pe parcursul maratonului.

Un mers ”super-ultra” rapid, dar care necesită o tehnică ce se dezvoltă în ani buni de antrenament, și care se folosește într-o altă probă de anduranță a atletismul, poate la fel de grea, de dureroasă, ca și maratonul, este vorba de marș, depășește, în cazul atleților foarte buni, viteza de 14 kilometri la oră. Da, ați auzit bine, o depășește! Pentru că, recordul mondial la marș pe distanța de 50 de kilometri, aparține francezului Yohann Diniz, este de 3.32.33, o medie de 14.11 km/h, un ritm mediu de 4.15 minute pe kilometru! Nici la fete viteza nu e ceva simplu de atins, de fapt e chiar dificil, cei 50 de kilometri ai unei curse de marș fiind terminați după 4 ore, 4 minute și 36 de secunde, un ritm de 4.53 minute pe km, o viteză de 12.26 kilometri la oră. Și românii merg repede, al naibii de repede! Marius Cocioran deține recordul național la marș, 3.55.59, 4.43 minute pe mie, 12.71 km pe oră viteza medie. Ce e ciudat este că la competițiile de marș, dacă ai perioade când alergi ești dat afară din concurs, pe când la cele de alergare, nu-ți interzice nimeni să mergi anumite porțiuni din traseu sau de-a lungul întregii distanțe.

În cadrul celui mai mare eveniment de maraton din România, la Maratonul București, există atât persoane care aleargă toată distanță, cât și care au porțiuni mai mari sau mai mici din traseu pe care le parcurg în mers. De exemplu, din cei peste 1.000 de finiseri de anul trecut, din 2017, 40 au avut nevoie de mai mult de 5 ore și 45 de minute pentru a ajunge la finalul cursei, ceea ce înseamnă că ritmul mediu a fost de cel puțin 8.10 minute pe kilometru.