Fumatul poate produce anumite modificări în organism, modificări dorite de orice fondist, sportiv care aleargă maratoane, ”ultra” sau triatloane pe distanțe mari. Merită? Argumente convingătoare sau ipoteză falsă?

Fumatul este noul antrenament la altitudine, pentru că produce aceleași ”mutații” în organism ca și pregătirea la 2.000 de metri. Sau poate fi considerat noul EPO, unul legal! Asta dacă luăm separat datele unor studii care au cercetat punctual efectul fumatului asupra hemoglobinei, hematocritului (procentul globulelor roșii în sânge), capacității pulmonare și controlului greutății. Așa cum recunoaște și cel care a coroborat aceste date, subliniind însă că luate separat sunt corecte, ideea generală cum că fumatul ar mări performanțele sportivilor de anduranță este o glumă bună! Odată acest aspect bine stabilit, să vedem care au fost rezultatele studiilor care l-au făcut pe Kenneth A. Myers să spună că fumatul ar trebui introdus în antrenamentele atleților profesioniști (în engleză, aici).

  • Fumatul a cel puțin 10 țigarete pe zi este asociată cu o creștere medie a hemoglobinei cu 3.5% față de cea a nefumătorilor. Hemoglobina poate fi crescută și mai mult printr-o terapie cu etanol, adică, mai pe înțelesul tuturor, cu alcool.
  • Fumatul poate duce la creșterea capacității pulmonare doar dacă se ajunge la sindromul cunoscut sub numele de bronhopenumopatie obstructivă cronică. Sindromul este o combinație de bronșită cronică și enfizem, de nedorit pentru că nu există niciun leac până în acest moment. Din fericire, am nota aici, nu toți fumătorii sunt predispuși la dezvoltarea acestui sindrom.
  • Fumatul stimulează scăderea în greutate prin creșterea cerințelor metabolice ale organismului și totodată prin scăderea apetitului.

running-and-smoking1Plecând de la aceste date, autorul articolul se întreabă de ce fumatul nu a fost introdus ca metodă de antrenament atleților, din moment ce este legal, unii sportivi fiind tentați să folosească EPO, care este pe lista interzisă a agențiilor anti-doping. De fapt, autorul, Kenneth A. Myers, vrea să arate că dacă rezultatele unor studii sunt alese selectiv, o coroborare a datelor de către un expert, în cazul de față un medic, are potențialul să creeze un argument convigător pentru o ipoteză falsă, deci o corelare greșită a unor date sau o extrapolare poate duce la rezultate false.

Studii de asemenea natură au vizat și antrenamentele efectuate pe caniculă, care par să aibă același efect asupra sportivilor ca și pregătirea la altitudine, folosirea EPO și, din câte se vede, fumatul. Chiar dacă datele luate separat sunt logice și, da, fumatul sau antrenamentul la temperaturi ”ucigătoare” modifică anumiți parametri în organism, parametrii care la prima vedere ajută în pregătirea sportivilor care fac probe de anduranță, per total, aspectele negative și nocive și resursele uriașe pe care organismul le folosește pentru a contracara aceste aspecte opresc introducerea acestor metode în antrenamentul sportivilor.