O parte din întrebările pe care ni le-am pus după ce am auzit/citit declarațiile oamenilor direct sau mai puțin direct implicați în cazul Lavric aveau ca destinatar Agenția Națională Anti-Doping.

Întrebările, AICI! Am vorbit cu Valentina Alexandrescu, directoarea ANAD.

4run.ro: Se vând medicamente care să conțină Meldonium în România (Mildronate, Quaterin, Kvaretin, Ripronat, etc)?

  • Valentina Alexandrescu: Nu.

De ce ANAD nu a testat-o pe Mirela Lavric la Campionatele Naționale de Sală din 20-21 februarie 2016, când atleta a ieșit campioană națională?

  • Atâta timp cât FRA nu a cerut acest lucru, noi facem testarea sportivilor conform unui calendar întocmit pe tot anul. Numele ei nu apărea în acea programare, nu era selecționată pentru testare.

A fost testată Mirela Lavric în 2016?

  • ANAD-ul nu a testat-o niciodată în acest an!

Trebuia ANAD să informeze FRA despre meldonium din 2015?

  • Informări despre substanțele care urmau să fie interzise începând cu 2016 au fost făcute de WADA către federațiile internaționale și de acolo către federațiile naționale încă din 2015. Informații se găsesc pe site-ul WADA, IAAF, pe site-ul nostru. Toate modificările aduse Codului Mondial Anti-Dopaj erau cunoscute din 2015, lista cu substanțele interzise a fost publicată încă din 2015 în Monitorul Oficial. Pe 7 martie 2016 a fost emisă o alertă specială pentru Meldonium.

Discuțiile au ”curs” de la declarațiile făcute de președintele FRA, Sandu Ion (n.n. – Sandu Ion spusese că fusese informat despre interzicerea Meldoniumului de către WADA pe 7 martie 2016 și nu înainte și că Lavric mai fusese testată în 2016), la cele făcute de fostul doctor al FRA, Vasile Oșean. Medicul declara într-un interviu în ProSport, legat de cazul Bîrcă, atletă descoperită dopată în 2013, în Rusia: ”Este o poveste întreagă, iar federaţia nu ne-a susţinut deloc. Eu am cerut personal să facem Proba B şi la insistenţele mele fostul secretar a sunat până la urmă la ANAD pentru o programare. Iar cei de la ANAD mi-au dat o adresă de mail unde pot depune o cerere. Totul a mers foarte greu. Le-am cerut să facem o analiză la laboratorul de la Lausanne, dar ei au trimis Proba B tot în Rusia, unde bineînţeles că a ieşit tot pozitivă. Pentru alte cazuri s-a putut trimite la Lausanne, dar în acest caz nu s-a putut. Toate cheltuielile au fost suportate de mine şi de sportivă. Toată lumea s-a spălat pe mâini”.

Valentina Alexandrescu, director ANAD: ”Nu noi am cerut testarea sportivei, ci Federația Sportului Universitar. Conform standardului internațional pentru laborator, proba B este evaluată de laboratorul care a ”făcut” și proba A. Noi nu am avut nicio implicare. Nu decidem noi unde să se analizeze proba B. Nici noi, nici FRA! Specificăm că pe buletinul de analiză al lui Bîrcă apărea și faptul că era suspectă de EPO. Confirmarea la analiza probei B era suficientă pe o singură substanță. Deci nu a contat că erau două, pentru că trebuia dovedită la proba B cel puțin una. Ceea ce s-a întâmplat! Cred că domnul doctor face referire la cazul Maxim. Atunci, proba B s-a dus la Lausanne pentru că tot acolo fusese analizată și proba A. Ciudat, în cazul acela, ni se cerea ca proba B să fie analizată la Moscova!”.

(n.n. – am atașat un print-screen cu pagina 23 din Codul Mondial Antidoping – Standard Internațional pentru Laboratoare, unde se specifică cine face analiza probei B)

stnadard-laboratoare-anadDoctorul Vasile Oșean ne-a transmis un email în care ne-a lăsat numărul de telefon pentru a putea sta de vorbă și a afla ”cum stau lucrurile”. Am sunat pe parcursul zilei de luni, telefonul era închis, dar vom apela în continuare pentru a afla, așa cum e normal, și punctul dânsului de vedere.