România nu a avut mulți maratoniști care au terminat cursa de 42,195 km la Jocurile Olimpice. Poți să-i numeri pe degetele de la o mână! Ludovic Gall în 1932, Dinu Cristea și Vasile Teodosiu, în 1952, Constantin Grecescu, în 1964, și Marius Ionescu în 2012. Cum baremul pentru Jocurile Olimpice de la Rio a ajuns la 2 ore și 19 minute, de ce avem doar un calificat, pe Marius Ionescu? De ce nu avem șase maratoniști care să alerge cel puțin acest timp?

Cum s-a ajuns la cifra șase, din titlu? Conform datelor de pe usatf.org, site-ul federației americane de atletism, la trialul pentru calificarea la maratonul olimpic, concurs unde primii trei atleți, pe lângă biletul pentru Rio, mai câștigă și premii de 80.000, 65.000, respectiv 55.000 de dolari, vor lua parte 211 sportivi, dintre care 87 s-au calificat după ce au alergat în 2015 și la începutul anului 2016 maraton sub 2.19.00 (americanii dau posibilitatea calificării la trial și cu timp de semimaraton sub 65 de minute). Deci, americanii, la o populație de puțin peste 300 de milioane de locuitori au 87 de alergători care pot fugi sub 2.19.00, 27 dintre ei chiar sub 2.15.00. Calculând proporțional, noi, la aproape 20 de milioane de oameni, ar trebui să avem 6! Dar, avem doar unul, pe Marius Ionescu, și, sperăm, că îl vom avea și pe al doilea, pe Nicolae Soare. Unde sunt ceilalți 4? Care sunt cauzele lipsei lor?

Am ales comparația cu SUA arbitrar. Puteam să comparăm România cu Irlanda, țară cu 4,6 milioane de locuitori care a avut la ultima ediție a maratonului de la Berlin, șase sportivi care au alergat sub 2.19.00. Pe de altă parte, puteam să comparăm România cu India, o țară care la 1,2 miliarde de locuitori a avut în toată istoria competițiilor doar 2 maratoniști calificați la Jocurile Olimpice, ambii fugind sub 2.19.00.

Marius Ionescu

Prin calificarea la Rio, Marius Ionescu a devenit primul atlet care aleargă maratonul la două ediții ale Jocurilor Olimpice

În 1932, Ludovic Gall alerga maratonul de la Berlin în 2.55.02, locul 23, în 1952, Dinu Cristea (locul 31, 2.39.42) și Vasile Teodosiu (locul 41, 2.46.00) terminau cursa din Helsinki (al treilea reprezentant al României, Constantin Radu Ioniță, nu a trecut linia de finish), iar în 1964, când legendarul Abele Bikila stabilea recordul mondial la maraton, 2.12.11, dinamovistul Constantin Grecescu finaliza competiția de la Tokyo în 2.30.43, pe locul 36. În 2012, pe când Kiprotich, ugandezul, câștiga medalia de aur (2.08.01), craioveanul Marius Ionescu trecea linia de finish pe locul 26, 2.16.28. Cam atât se poate spune despre participările masculine la maratonul olimpic! Chiar dacă atleți care au alergat barem pentru calificare au mai fost, nimeni nu a mai participat. Să nu uităm că, în afară de Marius Ionescu, România a mai avut alți 14 sportivi care au fugit în sub 2 ore și 19 minute, e drept că înainte de anul 2003, unii din aceștia – Cătălin Andreica, Nicolae Mustață, Gheorghe Buruiană, Constantin Ștefan, Mircea Damian, Ilie Floroiu, Gheorghe Motorca, Nicolae Dumitru, Moise Hatoș – chiar înainte de 1980. Deci, alergau timpul de care e nevoie acum pe când baremul era mult mai slab.

Ludovic Gall

Ludovic Gall, primul român care a participat la un maraton olimpic

Revenim! Care sunt cauzele lipsei maratoniștilor români care ar putea fugi sub 2.19? Le prezentăm mai jos, multe dintre ele putând fi aplicate și la alte probe ale atletismului.

  1. Federația Română de Atletism (FRA) nu speculează deloc probele de alergare care atrag un public numeros, maratonul și alergarea montană, și nu are niciun proiect pentru a dezvolta un departament care să se ocupe profesionist de ele.
  2. Conducerea FRA încearcă să separe tandemurile create de-a lungul anilor, antrenor-sportiv, atleții fiind amenințați că nu vor mai primi niciun fel de ajutor dacă nu se conformează.
  3. Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), pe lângă faptul că are doar câteva baze de pregătire, pe care a reușit să le renoveze după 25 de ani, fapt pe care plătitorii de taxe ar fi trebuit să-l aplaude parcă fuseseră refăcute piramidele din Egipt, a acceptat la conducerea acestora incompetenți care interzic chiar și unor sportivi profesioniști accesul în respectivele complexe. Ex: vice-campionului național la 10.000 de metri, la tineret, Emanuel Trandafir, a fost izgonit de pe pista de la Lia Manoliu.
  4. Antrenori care au și funcții de conducere în cadrul FRA încearcă să atragă de partea lor sportivi de la alți antrenori, refuzul acestora ducând la șicanări, răzbunări, interdicții, chiar dacă aceste acțiuni sunt împotriva regulamentului instituției. Ex: Ion Bură refuză accesul sportivilor din propriul club, Pandurii Târgu Jiu, în loturile pentru anumite competiții internaționale pentru că aceștia nu vor să se antreneze cu el.
  5. Sunt multe cluburi care nu oferă sprijin propriilor alergători chiar dacă aceștia au fost pe podium la campionatele naționale încercând orice tertipuri pentru a se sustrage de la plata indemnizațiilor sau premiilor. Ex: șeful clubului sportiv din Arad l-a atacat dur pe dublul campion național la maraton, Sorin Mîneran, acuzându-l că e bețiv, doar pentru a nu-i mai acorda drepturile bănești care oricum erau modice.
  6. Sunt multe cluburi care nu au premiat sportivii nici măcar cu cele câteva sute de lei, nu miliarde, pe care le merită pentru că au fost pe podium la campionatele naționale. Ex: Pandurii Târgu Jiu.
  7. Puține cluburi, puține Direcții Județene pentru Sport și foarte rar FRA, organizează concursuri pentru copii și juniori, mai bine spus pentru școlari, astfel că posibilitatea de a descoperi noi talente scade. Ex. bun: la Tulcea, DJST organizează foarte multe curse în parcul Ciuperca, la care participanții sunt în marea lor majoritate copii.
  8. Firmele de echipament sportiv, și nu numai, nu se implică să creeze cluburi de atletism sau să le sponsorizeze. Se orientează în a susține competiții pentru amatori care atrag la start de la câteva sute la câteva mii de alergători și un număr destul de mare de spectatori. Lucru normal atât timp cât oficialii FRA nu fac nimic pentru a-și promova propriile concursuri, Campionatele Naționale de Atletism desfășurându-se în anonimat. Zero spectatori!
Dinu Cristea

Dinu Cristea, atletul român cu cele mai multe titluri naționale, 35

Rezultate, foști maratoniști care au participat la Jocurile Olimpice

Lajos Gall (născut 1900)

  • 6 titluri naționale la maraton – 1933 (3.04.35), 1934 (3.08.38), 1935 (2.51.58), 1936 (2.47.00), 1938 (2.55.37), 1939 (2.54.26).
  • 3 titluri balcanice la maraton – 1932 (3.20.41), 1933 (3.02.41), 1935 (3.07.40).
  • 2 recorduri naționale la maraton – 2.48.12 în 1935 și 2.47.00 în 1936.

Dinu Cristea (născut 1911)

  • 3 titluri la maraton (35 în total, cel mai multe titluri din istoria atletismului românesc + 74 de clasări în top 10) – 1952 (2.35.37), 1954 (2.40.01), 1958 (2.41.07).
  • 3 recorduri naționale la maraton – 2.39.42 în 1952, 2.35.37 în 1952, 2.35.07 în 1954.

Vasile Teodosiu (născut 1916)

  • 1 titlu național maraton – 1960 (2.37.24).

Constantin Grecescu (născut 1929)

  • 1 titlu național la maraton (30 în total) – 1964 (2.29.12).
  • 1 titlu balcanic la maraton – 1964 (2.28.23).
  • 1 record național la maraton – 2.27.43 în 1963.
  • A participat și la Jocurile Olimpice din 1960 (Roma), la 10.000 de metri, locul 20, cu 30.03.00.

Date din cartea «Istoria Atletismului Românesc» (autori: Alexandru Boriga, Niculae Mărășescu, Cristina Vladu) și de pe gbrathletics.com.

Adriana Nelson

Adriana Nelson

Adriana Nelson aleargă pentru un loc în lotul SUA

La trialul din 13 februarie, unde va fi definitivat lotul cu reprezentanții americani la Jocurile Olimpice de la Rio, va alerga și Adriana Nelson, atletă care fuge pentru SUA. La start se vor alinia 244 de fete, 41 dintre ele calificându-se la această cursă după ce au alergat sub 2.37.00, 155 după ce au fugit timp sub 2.45.00, iar restul cu timp de semimaraton, sub 75 de minute. La fete, România ar putea fi pusă în situația de a lăsa o sportivă acasă în acest an, după ce baremul pentru Jocurile Olimpice a fost stabilit la 2.45.00, pentru că patru atlete ar putea fugi acest timp: Lidia Șimon, Daniela Cîrlan (sportiva de la Sibiu a alergat deja sub barem, dar FRA refuză să-l ratifice), Paula Todoran și Liliana Danci. (poza: arhivă personală Facebook)

Atenție! Nu toți atleții care au făcut baremurile pentru trialul american s-au și înscris la cursă, deci la startul maratonul pot apărea mai puțini alergători decât am specificat mai sus!