Chiar dacă sunt pitici (1.224 m), ca de altfel toată partea muntoasă a Banatului, înconjurați fiind de zone joase – depresiunea Almăjului, culoarul Timiș-Cerna, Dunărea, culoarul Șopotu Nou-Liubcova – munții Almăjului par semeți. Crestați de râuri care au lăsat urme adânci în căderea lor vijelioasă, zona este plină de mori de apă, cele mai păstrate fiind în Eftimie Murgu, pe valea Rudăriei.
Din Eftimie Murgu, localitate cu peste 1.500 de suflete care poartă numele cunoscutului revoluționar pașoptist, vechiul Rudăria, se înaintează spre amonte, pe valea râului Rudăria, până la intrarea în cheile cu același nume. Chei care se prezintă nu numai prin pereți stâncoși impresionanți ci și prin complexul mulinologic format din peste 20 de mori de apă (moara de la Tunel, moara din Țarină, Viloanea, Îndărătnica de la perete, Firizoanea, etc). Au fost mult mai multe, peste 50, dar apa, care uneori ieșea din matcă, furioasă, le-a distrus. Morile cu ciutură (roată orizontală cu cupe radiale) au valorificat de-a lungul secolelor potențialul râului pentru nevoile de măcinare are localnicilor. ”Suntem mai multe familii care avem acces la o moară. Odată cu timpurile astea noi însă sunt din ce în ce mai puțin cei care vor să vină aici să macine. Făina e foarte bună! Multe au fost lăsate în paragină”, ne-a spus un sătean venit cu trei saci de porumb la una dintre morile de apă.
Munții Almăjului sunt situați în partea de sud-est a munților Banatului, fiind delimitați de defileul Dunării, la sud, culoarul Șopotu Nou-Liubcova, care-i desparte de munții Locvei, la vest, depresiunea Almăjului, la nord, și culoarul Timiș-Mehadica-Cerna, la est. Culmile devin spectaculoase în zonele cu relief carstic: chei și pereți calcaroși (Rudărica Mică, Berzasca), doline (Lalca), lapiezuri (Svinecea Mare) și peșteri (Zamonișa, La Pișătoare, etc). Munții Almăjului se prezintă sub forma unor culmi prelungi, cu ramificație mare, cu spinări rotunjite, altitudinea maximă fiind atinsă în vârful Svinecea Mare, 1.224 de metri.
Spre Svinecea Mare, dinspre Eftimie Murgu (4 ore, de la Halanga)
Ca să ajungi pe Svinecea Mare trebuie mai întâi să ajungi la Eftimie Murgu, satul cu mori de apă fiind cel mai apropiat punct de plecare spre cel mai înalt vârf din munții Almăjului. Pentru a ajunge în fostul sat Rudăria din drumul ce leagă Băile Herculane de Oravița, după ce treci de Cheile Globului și după satul Prilipeț, trebuie avansat pe șoseaua care se face spre stânga. Cu mașina se poate ajunge pe drum asfaltat până la poiana de la ieșirea din cheile Rudăriei, la 3-4 kilometri de ieșirea din sat. Drumul este foarte bun în continuare, chiar dacă nu mai e asfaltat, putându-se ajunge lejer până la cantonul Halanga. ”Forestierul” continuă, fiind folosit de o mulțime de camioane care cară lemne, dar este din ce în ce mai accidentat și este indicat să lăsați mașina la cantonul abandonat cu un foișor vizavi.
La mică depărtare de canton, la 12 kilometri de sat, drumul forestier apucă două căi: pe valea Rudăria Mică și pe valea Rudăria Mare. Spre stânga, pe Rudăria Mare, valea devine din ce în ce mai îngustă, iar la trei kilometri trebuie urmat un drum forestier îngust, în dreapta (uneori cu barieră), foarte accidentat. După aproape o oră jumătate ajungem, după mai multe pante, deasupra văii într-o zonă mai deschisă iar la scurt timp în dreptul unei defrișări, situate în dreapta drumului. De aici se continuă la deal, încercând să găsim poteci care să ne apropie de vârf, poteci care pot dispărea de la an la an. În apropierea vârfului sunt niște abrupturi calcaroase care odată depășite ne scot la 5 minute de Svinecea Mare. În funcție de viteza cu care se poate găsi un drum bun de acces prin lăstărișul crescut în zona defrișată și de cunoștințele de orientare, de la cantonul Halanga până pe vârf se ajunge în aproximativ 4 ore. Dacă alegeți să traversați munții Almăjului, de la Eftimie Murgu la Orșova, drum care ar trebui să fie marcat cu triunghi albastru (apare rar) și care se preconizează să se facă în 12 ore, fără urcare pe Svinecea Mare, este indicat să aveți cort.
Descrierea Cazanelor Mari, Cazanelor Mici și a tuturor obiectivelor turistice din jurul localității Orșova (statuia Decebal, Tabula Traiana, ruinele Tricule și Dencova, peșterile Ponicova și Veteranilor), zona aflată în sudul munților Almăjului, a fost făcută în materialul «În Orșova, la granița cu Serbia, pe malul Dunării». Link, aici.