Ce-ți trebuie să alergi o cursă lungă, de anduranță, un maraton de exemplu? Mult antrenament, trebuie să acorzi o atenție deosebită nutriției și perioadelor de refacere. Dar, poate mai important decât orice este o vizită la medic. Înainte de cursă, înainte de startul pregătirii! Și, apoi, periodic!

Un maraton sau orice altă cursă de alergare care supune organismul la un stres puternic trebuie abordat cu atenție mai ales din punct de vedere al sănătății, sănătate care poate suferi atât în timpul sau după finalul cursei dar și înainte, pe parcursul antrenamentelor, multe dintre ele istovitoare. Și, dacă aceste teste medicale ar trebui să fie obligatorii pentru cei care nu au făcut exerciții fizice mai mult de un an și s-au apucat de antrenamente, pentru cei de peste 65 de ani, pentru cei care sunt supraponderali, care au suferit sau suferă de afecțiuni importante, cum ar fi dabetul, pentru cei care sunt fumători sau s-au lăsat de curând sau pentru alergătoarele însărcinate, ele sunt mai mult decât indicate și pentru ceilalți alergători care nu intră în categoriile mai sus amintite.

Sunt numeroase investigațiile necesare pentru a afla dacă suntem apți din punct de vedere fizic pentru a alerga distanțe lungi și pentru a înțelege mai bine nivelul fizic și starea de sănătate pe care le aveam într-o anumită perioadă, pe lângă testele de sânge și de urină, o ecocardiografie, un EKG de repaus și unul de efort, o ecografie abdominală și un test de spirometrie fiind mai mult decât indicate.

Vă prezentăm mai jos testele care ne-au fost recomandate de un medic generalist, majoritatea dintre ele recomandate și de un medic specialist de medicină sportivă (excepție a făcut testul de spirometrie), teste pe care cei doi le-au considerat necesare pentru a avea o imagine de ansamblu a sănătății unei persoane care practică un sport de anduranță. Ni s-a recomandat repetarea lor anual (nu tot ce e mai jos la testele de sânge), mai puțin a EKG-ului de efort, ecocardiografiei și a testul de spirometrie, pentru care ni s-a indicat o refacere a testelor la doi ani. Pentru că fiecare persoană este diferită și are un istoric diferit, urmați indicațiile medicului dumneavoastră!

• Teste sânge

Hemoleucograma: este un test de screening de bază, reprezentând un prim pas în stabilirea statusului hematologic și diagnosticul diverselor afecțiuni hematologice și nehematologice, se spune pe synevo.ro.
VSH: aflarea vitezei de sedimentare a hematiilor este indicată în testele screening pentru suspiciuni de reacții inflamatorii, infecții, boli autoimune etc, în monitorizarea evoluției și tratamentului anumitor boli, cum ar fi arterită temporală, reumatism articulat acut etc.
Trigliceridele: reprezintă cel mai important depozit de rezerve energetice ale organismului, iar un exces poate face ca peretele interios al vaselor de sânge să fie îmbrăcat cu grăsime.
Colesterol (total, LDL, HDL): determinarea nivelului colesterolului evaluează statusul lipidic și tulburările metabolice, riscul de ateroscleroză, stenoza coronariană și infarctul miocardic.
Glucoza: indicată pentru screeningul, diagnosticul și monitorizarea diabetului zaharat și al hipoglicemiei.
Creatinkinaza (CK): este o enzimă care se găsește în concentrații crescute în miocard și mușchii scheletici, se recomandă în diagnosticului infarctului miocardic acut și al diverselor afecțiuni musculare.
Creatinkinaza MB: reprezintă fracțiunea miocardică a creatinkinazei asociată cu infarctul miocardic.
Ionograma: se referă la detaliile despre mineralele din organism, de obicei la o lipsă a lor, deoarece un exces este de obicei reglat de organism. Se pot face analize pentru Sodiu, Calciu, Clor, Fosfor, Fier, Magneziu, Plumb, Iod etc. Lipsa unui anumit element sau existența lui în cantitate redusă este legată fie de alimentație, fie de eliminarea accentuată din cauza unor boli care cauzează vărsături, diaree, a unor boli de rinichi sau ale glandelor endocrine. În plus, se mai pot face teste și pentru vitamina B12 și vitamina D.
TGP – alaninaminotransferaza (ALT): este o enzimă care se găsește în principal în ficat, mai apoi în rinichi, miocard, mușchi scheletici și pancreas. Este un indicator cel mai frecvent explorat fiind indicat pentru detectarea chiar și a leziunilor hepatice minime.
TGO – aspartataminotransferaza (AST): este tot o enzimă, dar, față de ALT, care se găsește în principal la nivelul ficatului, aceasta apare și în miocard, mușchi scheletici, rinichi, pancreas, splină. Valorile ALT și AST cresc în aproape toate hepatopatiile, dar creștere nivelului seric al AST poate fi întâlnită și în cazul infarctului miocardic și în maladii ale mușchiului striat.
Albumina: este o proteină care reprezintă cel mai important component proteic din plasmă, lichid cefalo-rahidian și urină, fiind responsabilă de menținerea presiunii oncotice și de transportul diverșilor compuși. Se determină când se caută informații despre statusul nutrițional, afecțiuni renale, sindroame ematoase, ciroză hepatică etc.
Bilurubină (totală, indirectă, directă): acest indicator se urmărește în cazul hepatitelor virale și alcoolice, a obstrucției biliare extrahepatice, a icterului hepatocelular etc, afecțiuni în timpul cărora bilirubina totală prezintă valori crescute.
Amilaza serică: amilaza este o enzimă, valorile sale fiind urmărite de obicei când se face diagnosticul de pancreatită acută sau în evaluarea cazurilor de abdomen acut.
Glutamiltranspeptidază (GGT): dozarea GGT este utilă pentru diagonistul unei hepatopatii în prezența unei afecțiuni osoase, a sarcinii sau în perioada copilăriei, dar și pentru depistarea alcoolismului.
Lipaza: lipaza este o glicoproteină care se determină îndeosebi pentru diagnosticul pancreatitei, a peritonitei, a infarctului intestinal sau chistului pancreatic.
Fosfataza alcalină: este o enzimă ce face parte din clasa hidrolazelor, determinarea ei fiind folosită în diagnosticul diferențial al bolilor hepatice, dar și al afecțiunilor osoase.
Timp de protrombină Quick: un test recomnadat printre altele și în cazul deficitului de vitamină K sau a monitorizării de sinteză proteică a ficatului.
FT4 (tiroxina liberă): Tiroxina este un hormon tiroidian cu efecte asupra metabolismului general, dar și o componentă fiziologică a circuitului de reglare a glandei tiroide. FT4 se determină împreună cu TSH atunci când se suspectează afecțiuni tiroidiene.
TSH: determinarea hormonului de stimulare tiroidiană reprezintă testul inițial în diagonosticul afecțiunilor tiroidiene. Reprezintă un parametru foarte specific pentru controlul funcției tiroidiene, dar și pentru detectarea și excluderea unor afecțiuni ale axului hipotalamo-hipofizio-tiroidian.
Anti-TPO: se recomandă printre altele în diagnosticul diferențial între hipotiroidism și tiroidite autoimune.
Proteina C Reactivă (CRP): CRP este o proteină neglicozilată cu un rol fiziologic complex, determinarea lui făcânduse pentru evaluarea gradului de activitate a afecțiunilor inflamatorii, pentru detectarea complicațiilor postoperatorii, monitorizarea terapiei antiinflamatorii în boli reumatice etc.
Factor reumatoid: Este recomandat pentru diagnosticul diferențial și prognosticul afecțiunilor inflamatorii articulare (artrite). Factorul reumatoid nu este specific pentru poliartrita reumatoidă, fiind întâlnit și în alte boli ale țesutului conjuctiv, precum și în infecții cronice (endocardită, tuberculoză etc).
Creatinină serică: principala utilitate a determinării creatininei serice o reprezintă diagnosticarea insuficienței renale.
Ureea serică: încă un parametru necesar pentru diagnosticul insuficienței renale.
Acid uric seric: Determinarea acidului uric seric se folosește pentru evaluarea insuficienței renale, monitorizarea tratamentului citostatic etc.

• Sumar de urină: Bilirubina, copri cetonici, densitate, eritrocite, glucoză, leucocite, nitriți, PH, proteina, urobilinogen, sediment urinar, teste care oferă o idee asupra nivelului de hidratare și a funcției renale, poate indica inflamații sau infecții în tractul urinar etc.

• EKG de repaus: Oferă indicii asupra modului în care se contractă inima, ritmicitatea, frecvența și normalitatea bătăilor acesteia.

• Electrocardiogramă de efort: un test care identifică schimbările care apar la nivelul inimii în timp ce faceți efort ce se face pe cicloergometru sau la covor rulant. Este cea mai accesibilă metodă de diagnostic neinvaziv a ischemiei cardiace induse de efortul fizic și a consecințelor acesteia. Este, de asemenea, o metodă bună de apreciere a capacității de efort și a stării de sănătate înainte de a începe sau a relua o activitate fizică susținută, se explică pe farmaciata.ro.

• Ecocardiografie: O investigație în care se urmăresc diametrele endocavitare, aparatul valvular, aspectul pericardului, evidențierea sau nu a shunturilor intracardiace, existența lichidului în sinusurile osto-diafragmatice, existența sau nu a trombilor intracavitari pentru a se trage o concluzie asupra limitelor normale sau nu, din punct de vedere morfologic, ale cordului; dacă există sau nu tulburări de kinetică segmentară; sau dacă funcția diastolică este normală sau nu.

• Ecografia abdominală: Un test folosit, în general, pentru diagnosticarea durerilor sau evaluarea stării de sănătate și a funcționalității organelor abdominale.

• Test de spirometrie: un test folosit pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor plămânului, o metodă foarte precisă de apreciere a funcției pulmonare.