Cu o lungime de aproximativ 60 de kilometri, Călimanul este cel mai extins masiv vulcanic din România, fiind prins, în nordul țării, de zona depresionară a Dornelor, munții Bârgău, munții Bistriței, munceii Giurgeului și, la sud de râul Mureș, de munții Gurghiului.

Munții Călimani sunt, alături de Gurghiu și Harghita, cei mai tineri din România, craterele vulcanice care i-au format stingându-se acum 1,8 – 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior). Sunt constituiți din alternanțe de lave, aglomerate și cenușă și din cauza activităților postvulcanice în structura lor s-au produs acumulări de limonit (minereu de fier cristalizat) și sulf. Călimaniul este cel mai înalt munte din tot lanțul vulcanic românesc, altitudinea maximă fiind atinsă în Pietrosul Călimanului, 2.100 de metri, zonă alcătuită din stive de lave andezitice, care se dezagregă ușor și care au dus la acumulări de blocuri dispuse haotic și grohotișuri ce curg pe pante. Personalitatea acestui munte este dată de imensa cupolă vulcanică, cu altitudini de 1.800 – 2.000 de metri, ale cărei vârfuri delimitează caldera ferestruită de obârșiile Negrei Șarului, crater cu diametru de 10 kilometri.

Cariera de sulf

Cariera de sulf

Unul din coșurile vulcanice secundare a devenit în timp exploatare de sulf care a lăsat o carie urâtă în munte. Exploatarea a fost închisă după ce s-a demonstrat că, economic, afacerea nu renta: mașinăriile rugineau prea repede, întreținerea căilor de acces costa enorm etc. De câțiva ani se lucrează la ecologizarea zonei, lucru vizibil pe anumite suprafețe unde s-a pus sol și apoi gazon sau plantații de copaci. Se preconizează că în mai puțin de 30 de ani aici numai mirosul de sulf va mai aminti de vechea exploatare.

Spre Pietrosul

Spre Pietrosul

Pentru acccesul în partea înaltă a Călimanilor se pot alege ca punct de plecare numeroase localități, printre ele Vatra Dornei, Piatra Fântânele, Colibița, Toplița sau Lunca Bradului. Totuși, cel mai apropiat punct de zona înaltă este satul Gura Haitii de unde, cu orice tip de mașină, se poate ajunge pe vechiul drum al exploatării de sulf până la cabana meteo de sub vârful Rețițiș, la aproape 2.000 de metri. Aici se poate sta la cabana Roza Vânturilor sau chiar la casa meteo, loc pe care însă nu-l recomandăm, meteorologul de serviciu pe care l-am găsit cu ocazia vizitei noastre fiind neprimitor.

Vârful Rețițiș – Vârful Pietrosul

qr-code-calimaniZona înaltă, de creastă, este situată între vârful Cerbuc (2.013 metri) și vârful Bistriciorul (1.990 de metri), traseu pe bandă roșie care poate fi străbătut într-o zi de mers mai rapid. Itinerariul trece prin vârful Rețițiș (2.012 metri), vârful Pietrosul (2.100 metri) și vârful Ciungetu (1.923 de metri). Am ales să prezentăm aici doar zona înaltă, de la vârful Rețițiș și până la custura crenelată de după Pietrosul, până în vârful Gruiu (1882). Poteca care pornește de la stația meteo ocolește vârful Pietricelul, coboară până în drumul vechii cariere de sulf, șaua Negoiului, și mai apoi continuă pe drumul Via Maria Theresia până într-o șa în care este un indicator. În zonă se desfășoară anual Maratonul Via Maria Theresia. Pentru mai multe detalii vizitați site-ul organizatorilor. Pentru a verifica posibile apariții ale unor noi competiții în această zonă, accesați linkul către calendarul de competiții de alergare, aici! Calendarul curselor din România este actualizat lunar!

Din această șa (la 150 de metri sub ea este un izvor de apă), unde este intersecția între traseul de creastă și drumul care duce la Stâncile 12 Apostoli (7 ore, punct roșu) sau în satul Lunca Bradului (6-7 ore, cruce albastră), se urcă puternic spre Pietrosul, platoul de la peste 2.000 de metri fiind plin de blocuri andezitice dispuse haotic. De pe cel mai înalt vârf al Călimanilor, unde se găsește o cruce, pe care e sudată și o cutie unde se pot arunca/dona monede, se continuă drumul, tot pe creastă, spre vârful Gruiu. Nu foarte departe, la aproape un kilometru, creasta devine, pentru câteva sute de metri, ”tehnică”, nu foarte ”tehnică” totuși, aducând aminte de Piatra Craiului.

Gura Haitii – Stâncile 12 Apostoli – Pietrele Roșii

Spre 12 Apostoli se poate porni din Gura Haitii pe un drum forestier, care face dreapta la ieșirea din sat, marcat cu un indicator, drum care urmărește valea Pârâul cu Pește, sau se poate urma traseul turistic marcat cu punct albastru, pe Piciorul Hârlei, până în creasta secundară pe care se găsește poteca ce vine dinspre Pietrosul, marcată cu triunghi albastru (aproximativ 3 ore). Pentru a ajunge în rezervația 12 Apostoli, ce cuprinde ”statui” cu forme zoo și antropomorfe, după ce s-a urcat pe Piciorul Hîrlei, la intersecția cu triunghi albastru, se face dreapta, iar pentru Pietrele Roșii, se face stânga.