13.15:00, pe 5.000 de metri, și 27.40:06, pe 10.000 de metri, sunt încă recordurile României, după 40 de ani de când au fost realizate. ”La ce văd acum cred că se va ajunge și la 50 de ani”, a spus deținătorul performanțelor, Ilie Floroiu.

”Nu  mă gândeam că se vor împlini 40 de ani, dar uite că s-a adunat an lângă an și s-a ajuns până aici. Nu s-a apropiat cu adevărat nimeni de recorduri în tot acest timp, la 10.000 de metri mai jos de 28.30 nu s-a fugit, iar la 5.000 de metri nici nu mai vorbim. Asta pentru că, și nu vreau să fiu acuzat de lipsă de modestie, dar ce am alergat eu în 1978 au fost timpi extraordinari, la 5.000 de metri erau doar 2 secunde distanță de recordul european din acea perioadă”, a declarat pentru 4run.ro Offline, constănțeanul Ilie Floroiu (65 de ani).

Ilie Floroiu, urmat de Stelian Marcu şi Cătălin Andreica în 24 mai 1975, într-o probă de 10.000 m. Scan - cartea Floroiu de Narcis GăvanPe 23 iulie 1978, la București, Floroiu, primul român care coborâse sub 28 de minute pe 10.000 de metri la Jocurile Olimpice din 1976 (27.59:93), unde s-a clasat pe poziția a 5-a, era favoritul probei de 5.000 de metri de la Campionatul Național. Venise din cantonamentul de la Piatra Arsă, iar cu o zi își îmbunătățise propriul record pe 10.000 de metri (27.47:80). A plecat tare și după ce a controlat autoritar cursa a oprit cronometru la 13.15:00, cu două secunde mai puțin de recordul european di 1972, prima performanță europeană la acea dată și a doua mondială (după recordul mondial al lui Henry Rono – 13.08:40). Recordul național la 10.000 m, care este și acum în picioare, a fost făcut la Campionatele Europene de la Praga, 1978, cea mai tare competiție atletică după Jocurile Olimpice (nu se disputau campionate mondiale). Era 29 august. Floroiu, ca de obicei, a pornit tare, a trecut 5.000 de metri în 13.44:80, a condus cursa până în ultimul kilometru, când ”s-a sufocat”. A terminat pe locul 7, cu 27.40:06.

”În mod normal, ar trebui odată și odată să fie bătute aceste recorduri, problema rămâne când, pentru că la ce văd acum cred că se va ajunge și la 50 de ani. Trebuie totuși să rămânem optimiști. Nu știu ce să zic de Andrei Rusu, dacă el va fi cel care va ataca recordurile mele, este greu de prevăzut dacă ajunge și la seniori să alerge bine. Ar mai fi Nicolae Soare… Oricum, oricui îi va fi foarte greu, extraordinar de greu”, a conchis Floroiu, fost președinte al clubului CS Farul Constanța, care anul trecut a ieșit la pensie.

”Antrenamentele pentru asemenea timpi sunt grele, ca de altfel și pentru a face record la maraton, de fapt la maraton e infinit mai greu. Să nu uităm că pe vremea mea eram o trupă de fondiști care făceam pregătire împreună, pe crăpate. În plus, sunt alte condiții, alte mentalități, alte tentații – mai multe. Pe când făceam eu atletism erau foarte mulți fondiști buni, se făceau stagii de pregătire împreună, antrenorii erau împreună. Acum fiecare se antrenează singur, ori astea nu sunt probe la care să te antrenezi singur. Trebuie colegi, sparring-partneri cum se spune, cu care să te pregătești zilnic, alături de care să pui osul la treabă”, explică Floroiu o parte din diferențele care există între atletismul de atunci și cel de acum, diferențe care poate duc și la vitezele cu care se aleargă în acest moment.

La aproape 66 de ani, pe care îi va împlini pe 29 noiembrie, Floroiu se simte bine. A ieșit la pensie, moment sărbătorit alături de peste 800 de invitați, dar încă mai aleargă: ”Încă mai fug, normal, nu mai mă interesează însă kilometrajul, mai fac și bicicletă și exerciții, trebuie să ne mișcăm în continuare nu avem ce face. La pensie e foarte bine, eu încă mai mai duc pe la club și încă mai sunt alături de colegii mei, nu prea mi-am schimbat încă programul. Sănătate să fie, că e cea mai bună!”.

A făcut 14 recorduri naționale pe 5.000, respectiv 10.000 de metri

Floroiu a stabilit de 8 ori recordul național al României la 10.000 de metri, prima dată făcând-o în 1974, când a alergat 28.42:60, performanță pe care a îmbunătățit-o mai apoi de încă 7 ori, până în 1978 la acel 27.40:06. La 5.000 de metri, constănțeanul a făcut record național de 4 ori, prima dată fiind în 1974, când a alergat 13.46:60. În plus, Floroiu a deținut și recordul național de sală, la 3.000 de metri, în 1974 fugind distanța în 8.07:80.

Cine s-a apropiat cel mai mult de Floroiu și cu cât

Ovidiu OlteanuNu vom face referire la perioada de dinainte de 1980 când Cătălin Andreica (recordmanul național la maraton), Mircea Vicol, Aurel Niculescu sau Paul Copu puteau alerga cât de cât aproape de Floroiu, ci la perioada de după 1985. Timpii au fost buni, dar totuși departe de recordurile impresionante stabilite de constănțean. La 5.000 de metri cel mai aproape de recordul lui Ilie Floroiu au fost Ovidiu Olteanu (foto, dreapta), care a fugit de două ori sub 13.40, cel mai bine în 1996 când a ieșit campion național al distanței, cu 13.35:91. Alți atleți au fost Ilie Elena, stelistul alergând 13.42:48 în 1987, și recordmanul național la semimaraton, Niculae Negru, cu 13.42:96 făcut în 1997. La 10.000 de metri, cel mai aproape de timpul lui Floroiu a fost maratonistul Gyorgy Marko, care a alergat în 1985 în 28.22:81. Au mai fost și Gheorghe Motorca, cu 28.40:82 în 1984, și Niculae Negru, cu 28:42.98 în 1997.

Dintre cei care încă mai aleargă competitiv în acest moment cel mai aproape ca timp este Marius Ionescu, cu timpi făcuți însă înainte să se specializeze pe maraton. Olteanul a alergat 28.54:83 pe 10.000 de metri și 13.54:21 pe 5.000 de metri.Mustata, Floroiu, LupanLupan și Mustață, foștii recordmani

Recordurile la 5.000 și la 10.000 de metri au fost deținute, înainte de perioada fenomenală avută de Ilie Floroiu, de Petre Lupan, pe distanța mai scurtă, și de Nicolae Mustață, pe cele 25 de ture de stadion. Lupan alerga în 1973, la 23 de ani, la Praga, 13.48:80, iar Mustață, la 27 de ani, la Saint Petersburg (pe atunci Leningrad), fugea 10.000 de metri în 29.00:80.

PB Ilie Floroiu

  • 5.000m – 13.15:00 (1978)
  • 10.000m – 27.40:06 (1978)
  • Maraton – 2.18.53 (1976)

Material apărut inițial în ziarul 4run.ro OFFLINE.