Nu numai sportivii amatori care nu plătesc sunt priviți ca niște junghiuri în coastă de conducerea complexului de la Lia Manoliu și de oficialii de la Ministerul Tineretului și Sportului, ci și mulți atleți de lot național și olimpic. Accesul pe pista de altetism e interzis și pentru ei!

Accesul pe pista de la Lia Manoliu e gratis de la orele 7.00 la 8.00 și de la 21.00 la 22.00. În restul zilei, pista ar trebui să poată fi folosită de loturile naționale și olimpice și de amatorii care plătesc abonament. Dar nu e așa pentru că și sportivii profesioniști sunt barați la intrare. ”N-ai dat bani, nu intri. N-am primit nicio listă cu numele vostru, nu putem să vă lăsăm”, li se spune pe ton de superioritate.

”Obiectul principal de activitate al Complexului Sportiv Național Lia Manoliu îl constituie administrarea bazei materiale destinată pregătirii loturilor naționale și olimpice precum și organizării competițiilor sportive de nivel național și internațional”, se explică pe site-ul csnliamanoliu.ro. Doar vorbe!

Nu au vrut să mă lase și gata. Nici n-ai cu cine să discuți. M-am dus în parc!

Majoritatea atleților din România sunt cantonați în februarie la București pentru a lua parte la competițiile de sală, Campionatul Național urmând să aibă loc pe 20 și 21 februarie. În sală au acces dar, pentru că uneori este supraglomerată sau pentru că vor să facă pregătirea în aer liber, se duc la pista din spatele Agenției Naționale Anti-Doping, unde însă se ”lovesc” de obtuzul paznic, vigilent parcă păzește palatul Cotroceni, cu președintele României în el cu tot.

”Am ajuns să stau 30 de minute să-i explic individului de la pază că sunt venit la Naționale, ca de altfel zeci de sportivi din țară, unii din ei fac parte din lotul olimpic, să participăm la concurs. Nu-i interesează!”, ne-a spus un atlet din lotul național.

Cum se apără ”pseudo-patronii” pistei? Antrenorii atleților ar trebui să facă o listă cu numele sportivilor, un antrenor federal ar trebui să o semneze, iar paznicii, pe baza ei, să permită accesul! Ciudat! Să faci carduri de acces pentru cei care plătesc e posibil si simplu, dar să trimiți astfel de cartele magnetice sportivilor din loturile naționale și olimpice, nu e! E nevoie de liste, hârtii, semnături, birocrație!