Bucureștiul este cel mai ”fugit” oraș al României, în capitală au loc cele mai mari curse de alergare din țară, parcurile sunt pline de persoane în adidași și cu ceasuri cu GPS. Bucureștiul este însă și o localitate plină de muzee, monumente și parcuri, iar Centrul Vechi este un focar de distracție non-stop.

Articol apărut și în prima ediție a ziarului 4run.ro Offline

Bucureștiul este orașul ciobanului Bucur care a întemeiat pe câmpia udată de Dâmbovița localitatea care mai târziu avea să devină capitala României. Dar, la fel de mult, prima cărămidă a ”cetății” ar fi putut să o pună armeanul Hapet Boukor, care a ridicat astfel Boukor-Aske, sau turcul Ebu-Kariș, care a delimitat prima vatră a ceea ce se numea Bukoriș.

Indiferent de unde vine denumirea capitalei, Bucureștiul este o urbe aglomerată în care predomină asfaltul, betonul, suprafețe tari, neprietenoase pentru alergători, dar în același timp care ademenesc un număr mare de pasionați de fugă. Lipsesc aproape cu desăvârșire pantele, poteci cu pământ sau pietriș apar rar, prin parcurile mari sau prin pădurile de la periferie, iar pistele, suprafețe de tartan care ar trebui construite de primării, sunt mai rare ca viața în Univers. Printre cursele de alergare mari sau de tradiție care se desfășoară pe străzile din Capitală amintim Maratonul București, Semimaratonul București, București 10k & Family Run sau București Internațional 10k.

Distrus de bombardamente în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial dar și de regimul comunist, pradă unui plan urbanistic de dezvoltare haotic în ultimii 25 de ani, Bucureștiul, oraș atestat în 1459, poate totuși ului, surprinde, uimi: prin liniștea din parcuri, prin istoria din muzee sau prin viața din Centrul Vechi.

Palatul Parlamentului, ”casa” lui Ceaușescu

Palatul Parlamentului este cea mai mare și cea mai scumpă clădire administrativă pentru uz civil (1.000 de camere, 3 miliarde euro în 2006) dar și cea mai grea clădire din lume. Fosta ”Casa Poporului”, construită la cererea expresă a dictatorului Nicolae Ceaușescu, măsoară 270 de metri pe 240 de metri, are 86 de metri înălțime și 92 de metri sub pământ (20 de nivele dintre care 8 la subteran). Are o suprafață de 330.000 metri pătrați (locul II după Pentagon) și un volum de 2.550.000 metri cubi. În cadrul acestei impresionante clădiri, într-o parte a aripii vestice, se află și Muzeul Național de Artă Contemporană, deschis în 2004. În interior, pot fi văzute expoziții de artă și arhitectură contemporană sau spații new-media.

Pentru a verifica posibile apariții ale unor noi evenimente de alergare în zonă, accesați linkul către calendarul de competiții, aici! Calendarul curselor din România este actualizat lunar!

Centrul vechi, zona veselă a Capitalei

O arie plină de cafenele, restaurante, baruri, terase și magazine, aflate la parterul clădirilor construite în stil neoclasic și neobaroc, majoritatea refăcute, Centrul Vechi al Bucureștiului este un punct de atracție, fără doar și poate, pentru orice vizitator. Cea mai cunoscută stradă este Lipscani, pe ea găsindu-se și Hanul cu Tei, o clădire din 1833. Tot în zonă este și Curtea Veche, complexul medieval care ”spune” istoria Capitalei prin fiecare piatră și lemn care a rezistat timpului.

”Ruralul” românesc, expus minunat la Muzeul Satului

Muzeul Satului este o creație a folcloristului Dimitrie Gusti, fiind inaugurat în 1936. Este un muzeu în aer liber, în parcul Herăstrău, înconjurat de verdeață, copaci și lacuri și se întinde pe o suprafață de peste 30 de hectare. Sunt prezentate peste 70 de gospodării, cu ustensilele tradiționale, o moară de apă, una de vânt, o presă de ulei, un han, adunate din toate provinciile țării. Cea mai veche casă este din secolul al 17-lea. În apropierea acestui obiectiv turistic ”obligatoriu” al Bucureștiului se găsește și Muzeul de Artă Veche Apuseană. Este amplasat în casa care a aparținut inginerului Dumitru Minovici fiind inaugurat în anul 1945. Clădirea a fost construită în stil Tudor și este împrejmuită de un mic parc în stil englezesc. În interior pot fi admirate diverse gravuri, picturi, cărți rare, mobilier și vitralii din secolele 16-17.

Arcul de Triumf, ”străjerul” parcului Herăstrău

Monumentul, așezat în Piața Arcul de Triumf, care comemorează victoria României în primul război mondial, a fost proiectat de Petre Antonescu, fiind construit în 1922. Din cauza vitezei cu care a fost ridicat pentru a omagia încoronarea regelui Ferdinand I, basoreliefurile exterioare au fost realizate din ipsos, degradându-se după câțiva ani. Fațada a fost refăcută în 1932, de data aceasta din piatră. Arcul de Triumf este așezat într-unul din colțurile parcului Herăstrău. Unul dintre cele mai mari parcuri din București, și chiar din România, Herastrău a fost amenajat în 1936 (sub denumirea de Parcul Carol al II-lea) pe malurile lacului omonim.

”Artă”, pe Calea Victoriei

Muzeul Național de Artă a fost înființat în anul 1950 în Palatul Regal, clădire construită cu 13 ani înainte, în 1937. În interiorul instituției pot fi vizitate Galeria de Artă Europeană, cu o colecție alcătuită pe baza celor 214 opere de artă ale regelui Carol I, și Galeria de Artă Românească Modernă, cu lucrări semnate de pictorii Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady și Nicolae Tonitza. Tot pe Calea Victoriei, dar în palatul Romanit, clădire construită la începutul secolului al 17-lea, se află Muzeul Colecțiilor de Artă. Patrimoniul său însumează peste 12.000 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă, predominantă fiind arta românească: icoane pe sticlă și pe lemn, ceramică, mobilier, țesături din secolele 18 și 19.

Palatul Guvernului, înconjurat de muzee

Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Național de Geologie sau Muzeul Țăranului Român sunt trei dintre instituțiile aflate în imediata apropiere a Palatului Victoria. În 1908, Muzeul de Istorie Naturală condus de Grigore Antipa (realizat în 1834) a fost mutat în actuala locație. Instituția deține un patrimoniu de peste 2 milioane de piese zoologice, paleontologice și etnografice. Un schelet complet de dinozaur (5 m lungime, 4 m înălțime), descoperit lângă Bârlad, este expus încă de la înființare. Muzeul Național de Geologie a fost deschis în 1990, în clădirea construită în stil neo-brâncovenesc în 1906, ce aparține Institutului Geologic. Instituția deține peste 80.000 de eșantioane de minerale, roci și fosile. Muzeul Țăranului Român se află într-o clădire în stil neo-românesc din 1941 fiind continuatorul Muzeului de Etnografie Român înființat în 1906. Deține colecții de ceramică, port popular, țesături pentru interior, mobile, feronerie, în total peste 100.000 de obiecte.

Grădina Botanică, parcul vechi de peste un secol și jumătate

Muzeul-parc Dimitrie Brândză ocupă o suprafață de peste 15 hectare, fiind înființat în anul 1860 pe lângă Universitatea de Medicină și Farmacie de doctorul Carol Davila, decretul fiind semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A fost apoi mutat pe actualul amplasament de Dimitrie Brândză în 1884. A fost afectat de o inundație în 1892, de trupele germane în Primul Război Mondial și de bombardamentele anglo-americane în 1944. Din 1954, a devenit proprietatea Universității București. S-a construit ulterior Institutul Botanic, un nou complex de sere de expoziție cu o suprafață de peste 2.500 metri pătrați și, în 1978, Muzeul Botanic (peste 5.000 de specii de plante, 1.000 din ele specii exotice).

Muzeul Cotroceni, lângă casa președintelui României

Muzeul Cotroceni are în colecția sa aproape 20.000 de obiecte, din următoarele domenii: artă plastică, artă decorativă, medalistică, numismatică, istorie și arheologie. Muzeul se află în ansamblul Cotroceni, ctitorit de Domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino, în 1681. Clădirile au trecut prin numeroase perioade de refacere sau chiar reconstruiri. Cotroceniul este singura reședință de stat din România care a fost folosită din secolul al 17-lea până în prezent. Aici au avut loc numeroase evenimente istorice. Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluției, și-a așezat tabăra acolo în 1821, iar în 1918 a fost semnat de Puterile Centrale tratatul numit și ”Pacea de la București”.